joi, 31 iulie 2008

Intr`o ureche

Aseara cand priveam de zor ce mai nascoceste Mircea Badea, am simtit dintr`o data in urechea dreapta o durere puternica. Cum aveam picaturile de ureche pe langa mine, doar ce am incetat sa le folosesc cu cresterea maselei de minte, m`am gandit ca ar fi o idee buna sa le folosesc. Cred ca aceasta decizie a fost foarte proasta. De atunci urechea este infundata rau de tot si ma sileste sa fac o vizita la sectia ORL.

Si asa se duce vacanta mea pe valea Sambetei. Dar si asa imi voi duce planurile pana la capat. Nu merge sa tot o aiurim asa ca nu mai ajungem niciunde.

More news when i`lll find smthng.

marți, 29 iulie 2008

Ce sa te faci cu oamenii astia?

Hai sa va povestesc!

Era undeva o primavara frumoasa cand am cunoscut o persoana, care mi se parea ok. Era din cercul de prieteni in care eram si eu. Cu timpul am inceput sa ne intalnim in diverse locuri[chiar nu conteaza unde, ce si cum] si am inceput sa intram in vorba. Era chestia aceea de salut, ce mai faci?, cum mai esti?, intrebari de intretinut conversatia, dar nici decum, de o construire a unei relatii. Eram doar din acelasi cerc de prieteni si ne acceptam. La inceput mi se parea super ok, pana au aparut primele semne ca de fapt aceasta persoana este un actor perfect.
Pe langa aceasta, care mi`a fost confirmata mai tarziu, am observat un lucru....aceasta persoana nu ma poate suporta sub nici o forma.

Prima data era chestia aceea...yeah right...i`m not tht important, dar cu timpul, acest lucru mi`a fost dovedit si prima data chiar nu mi`a venit sa cred. Pe urma m`am obisnuit. Nu credeam ca un om poate sa tina atat de multa ura. Dar e normal ca oamenii sa nu fie la fel ca mine.

Sa ne lamurim! E o persoana ok din afara, daca nu stai sa o privesti profund. Incearca sa obtina ceva de mult timp, dar se pare ca la un moment dat i`am incurcat planurile, fara sa imi dau seama. OK! Sa fiu sincera, nu ma interesau planurile tale. La mine era vb de o distractie. De o noapte, de o amintire din trecut, la acest actor era vb de un inceput, de o dorinta veche si de un moment gandit ca ar fi favorabil.

Ok! Am fost rea? Not really! Era vb de mine si de ceva din trecutul meu, pe care din cate stiu eu, sunt proprietara. E proprietatea mea trecutul meu, concursuri, pariuri, planuri, cluburi....eu apar acolo, sunt amintirile mele....Nu am de ce sa ma simt prost ca ti`am incurcat apele Actorule!

[Ii voi spune asa pt a nu lasa loc de interpretari! Nu e nici baiat, nici fata, e doar un actor pe nume Actor ;)]

Se face ca acest actor nu ma mai suporta de atunci si ura si invidia e aratata pe fata. La inceput se incerca fatza aceea de cuc, dar cu timpul vazand ca nu da roade, si ca sunt o persoana prea echilibrata ca sa intre in joc, aceasta ura a inceput sa fie cat mai evidenta. Au fost multe momente in care aceasta fiinta a reusit sa ma enerveze si sa ma calce rau de tot pe nervi, sa imi vina sa iau actorul si sa matur peste tot cu el, dar demnitatea si diplomatia nu m`au lasat. Astfel ca, fie ca era vb de un mare eveniment, de o zi de nastere, de o petrecere, unde eram amandoi invitati, fie ca era ziua unei bune amice de ale mele, fie care era un eveniment public si eu eram doar o reprezentata, trebuia sa il ignor. Totul ar fi fost bine, daca acest Actor nu era si mai parsiv, sa vina si sa stea de vb cu bine, asa doar din vf limbii si de ochii lumi si sa nu ma ia la dans.

Ipocrizie pe fatza! Dar asta e Romania si asta e lumea in care o sa ne invartim mereu. Pana acum eram doar o straina in cercul actorului, acum am devenit o prezenta destul de frecventa si am inceput sa leg prietenii cu vechi prieteni de ai lui. Ce a urmat? Despartirea actorului sau departarea de amicii sai.

Oare chiar atat de mult poate sa tina un om ura? Cum sa urasti si sa nu suporti pe cineva, pe care chiar nu cunosti in adevaratul sens al cuvantului, doar pt ca ti`a incurcat tie ploile?

Gandeste`te actor draga, ca nu am stiut nimic din trecut! Am fost o victima la un moment dat si se pare ca tu ai vazut altceva. E o adevata rusine sa iei atitudinea aceasta fatza de un om care nu ti`a zis sa te dai mai incolo sau care nu ti`a adresat un cuvant urat, dar iubirea asta....Ce sa te faci si cu ea?

In general sunt o fire care nu ma las batuta. Nu am obiceiul sa pierd ceva decat cand obicetul dorit nu prezinta prea mult interes. In general merg pana la capat cand vad ca am reusit ce mi`am dorit si depinde de cat de usor primesc victoria, asa de mult o si pretuiesc, ehh in cazul de fatza iti spun doar "Spala`te pe cap!" [continuarea expresiei e de prisos]. Daca tu ai tinut atata ura in tine si mereu ti`a fost frica de mine, pot doar sa iti spun ca nu reusesti sa tii nimic cu forta langa tine. Ai asteptat prea mult pt un nimic. Iti vei da si tu seama de asta, dar la cat bine mi`ai dorit pot sa fiu si eu afurisita[desi nu imi sta in fire] si sa iti doresc doar jumatate din cate mi`ai dorit tu.

Nici nu are sens sa ma stresez la cata fericire vei avea. Esti doar un actor aiurit care si`a dorit prea mult, vei gusta si vei fi dezgustat actor draga!

Acestea fiind spuse, am un link dragut unde veti afla mai multe despre Actor...cunoscatorii stiu de ce ;) click

Cand eram si eu in frageda pruncie ma enervam, ma uitam urat la lumea care imi face rau si ma lovea, acum ii privesc cu zambetul pe buze si chiar ma amuza. Am invatat sa cunosc lumea si sa stiu ce hram poarta fiecare, tu dragul meu Actor mai ai ceva de invatat.

Pot doar sa iti spun ca esti inca o persoana pe o lista, care numara deja 5 persoane, carora le e frica de mine si pentru care, in imaginatia lor, prezint un adevarat pericol.

Ma bucur ca dau batai de cap unor oameni si se pare ca devin pe zi ce trece, tot mai importanta si viata mea prezinta un real interes, daca nu aveti altceva mai bun de facut, spor la urmarit Actorilor.

Happy birtday to my dad!!!

vineri, 25 iulie 2008

Back in town

Am revenit. Astazi am ajuns inapoi in lumea civilizata. Si deja m`a si cuprins dorul de cort, de aer curat, de oameni extraordinari, de trezitul dimineata, de tot ce a insemnat Cortul Intalnirii anul acesta.

Am plecat luni dimineata cu un rucsac de munte imens, cu cort pe el, cu izopren(izolir), cu sac de dormit, plus o groaza de treninguri, adidasi, tricouri, and lots of stuff. Am pornit mai repede decat trebuia, ca deh plecam cuminte, cu mama grijulie,[si totusi am uitat pateurile si iaurtul in frigider, deh graba asta..], am stat de zor in statie, a ajuns si autobuzul, am pus bagajele in cala, si mi`am tras plasa dupa mine in autocar. Aceasta geanta - plasa, poarta denumirea de sac in franceza, foarte adevarat, poti si sa traduci sau poti si sa preiei direct cuvantul, ca o descrie pe deplin. In ea il aveam pe my dear Harry si cam asta am facut eu cam pana in Ineu, unde am vizitat in 10 minute supermarketul lor, si pe urma inapoi in lumea vrajitoriei. Dupa aproximativ 3 ore si ceva am ajuns in minunata comuna Varfurile. Si atunci a inceput aventura. Prietena care trebuia sa ma astepte acolo a avut probl cu telefonul, am ajuns sa car namila de rucsac in spatel, rucsacul mic in fata, sacul pe umar....cativa km buni. Teoretic erau 7 km pana in Lazuri si de acolo e ceva pana pe valea Leucii. Am luat la picior, am ajuns sa car rucsacul pe bicicleta, sa urc in tractor...:D Erau sa urce baietii pe mine cu microbusul si eu nici sa nu observ.[Thnx guys :*]

So am ajuns in tabara, am trecut sau mai bine zis, m`am facut ca trec raul pe pietre, am ajuns, am montat cortul, de fapt Codrut l`a montat si cu ajutorul lui Vitali. Am ajutat la stransul mesei, am facut cunostiinta cu oamenii din jur si am zburat direct la somn. In prima zi am dormit aproape toata ziua, am ratat pranzul, cina si de abia am ajuns la cortul mare pt a ma dezmeticii putin, iar pe urma din nou somn. A doua zi am prins doar ceaiul la micul dejuna, exact atunci se strangea masa, dar pranzul l`am servit cum trebuie...si tot asa. Era mereu ceva uitat. Ba uitam gemul, ba am uitat branza..:D Just having fun pe acolo. A inceput si ploaia, au inceput si situatiile extreme[am fost sechestrati de partea cealalta a raului, a crescut raul si pietrele nici nu se mai vedeau, am escaladat barna pusa doar de forma, am escaladat "podul de fier" alias o sina veche de tren mai lata, asezata invers, si asta dupa ce reuseai sa treci ceva padure, pe marginea apei, dupa ce reuseai sa treci de murii teposi si noroiul exagerat.

Unii au avut piscina si cu ei acolo, ca deh se poarta, apa in cort era o adevarata moda, cele mai interesante erau piscinele cu noroi de la Salonta, Moroda. Ei chiar au invatat sa supravietuiasca cu haine ude si cu apa in cort, pt noi a fost putin mai usor. Am reusit sa ne uscam ceva haine la foc, observam aburii cum fac ceata in jurul nostru, dar e clar ca parfumul acela de padure nu il vom scoate curand din haine[daca am fi pusi in camara, sigur nu ne`am strica].

Din aceasta experienta sunt multe de povestit, dar uite cateva poze recente. Restul pe maine ;)
Noapte buna si vise frumoase!

Asa arata a doua zi...


Din padure ieseau aburi...Primii picuri de ploaie...


Cerul era inchis si plumburiu


Aici se gatea...


Echipament pe masura, noroi pe masura, iarba si insecte


Am facut sport mult pe barna aceasta


Am fost haitasele unei vacute[Eu cu Ione`]


Cand e vb de munca, ne trezim si din somn, si o facem si pe a altuia daca tot ne`am trezit[Love you Vic :*]


There is a GOD! Am ajuns ieri seara sa vad si eu un cer pictat si mai ales sa ma minunez ca exista inca acel "albastrul cerului"


Friends? Friends forever? We are Codrut and Laura, the term for our friendship it doesn`t exist....


With my sweet ladies[Ani, Maya, Ione`]


Metanoia


Fara lanterne, impreuna cu Vic si cu Cata, plecand de la cortul mare spre corturile noastre ca sa aprindem focul, ultima mea seara acolo, undeva pe drum unde am ramas doar cu Vic [Cata era unde in fata noastra in incercarea disperata de a gasi lampasul ca sa ne vina in intampinare, se anunta mult amuzament, era a doua mea trecere a raului pe barna] incercand sa facem lumina sa vedem pe unde trebuie sa o luam.

sâmbătă, 19 iulie 2008

Somebody to love

Yuhhu yuhhu!!
Cred si sunt convinsa ca e ultimul post. Voi mai incerca sa postez pe saptamaniile viitoare.
Va urez drum bun in vacanta si voua! Sa va odihniti si sa faceti tot ce doriti sa faceti, pt ca sunteti tineri si acum e momentul.
Urmeaza plecatul cu cortul in munti, Mamaia si Busteni!

Mi`am dat seama de un lucru. Anul trecut aveam vise si planuri. Si uite ca in sfarsit am reusit sa le indeplinesc cu alte persoane si in alte perioade ale vietii, astfel ca va doresc sa visati si sa va faceti cat mai multe planuri.

Pupici dulci la toti!

Review - Packing - Memories - Happiness

Am incercat de cateva zile sa tot scriu....idei si intamplari sunt numeroase, problema vesnica este timpul si lipsa Ceresicii[my sweet laptop] in momentele in care am inspiratie, o clipa libera si o nemultumire enorma pe care as vrea sa o impartasesc cu voi.

Unde sunt acum? Pe un deal golas, unde desi Orange`ul si celelalte retele nu au semnal prea bun si zboara o data cu adierea vantului, Internetul merge destul de bine, de fapt merge foarte bine, exact ca la mine acasa, la Arad.

Am fost prin Timisoara la scumpii mei prieteni care sunt foarte stresati cu ISWint`ul si cu tot ce presupune el. Am dormit o noapte in forforta aceea din C20. Imi era asa de drag de ei, imi era drag sa ii vad cum muncesc, cum intorc problemele pe toate fetele, cum noaptea la ora 2 cand era programata culcarea mea si a lui Cori, vine Angel sa ii mai dea ceva de tehnoredactat sau cum se faceau sedinte dupa sedinte....munca intensa...gandit detalii...oameni veseli...Sunt niste oameni extraordinari.
I`am promis Corinei ca voi scrie ceva de ISWint pe blogul meu. Intr`adevar mi`a placut foarte mult ce au facut pana acum. Au muncit mult, iar acum pe ultima suta de metrii[maine incepe-deschiderea oficiala e luni] cand i`am vazut cat sunt de motivati, ca toti doreau sa faca cat mai mult, sa iasa cat mai bine, se implicau, isi spuneau parerea, foloseau grupul de discutii....Tot ce isi propuneau prindea viata, s`au apropiat si mai mult ei intre ei....A fost extraordinar sa ii vezi pe timisoreni cum se descurca in camin, cum e sa manance la comun, cum e sa nu ai tot ce esti obisnuit acasa, sa dormi pe o saltea pe care au mai dormit alte cateva persoane, de care habar nu ai, intr`o camera unde poate pentru o fata sau un baiat a trait un vis frumos, prima iubire, prima despartire, primul examen "picat"....

Si dupa cum va spuneam am fost in Timisoara, la scumpii mei Mihai, Manu si Cori. Am cunoscut Liga AC altfel de cum o stiam pana acum. Am cunosc oameni minunati, care daca m`au putut ajuta cu ceva, au facuto[ pe aceasta cale ii multumesc lui Angel pt acea foaie, extrem de importanta pentru mine, dar si tuturor care au fost alaturi de mine {Cori, Manu, Mihai, Bobo}.

Evident ca fiind impreuna cu prietenii mei, nu puteam sa nu facem noi ceva..:D Joi seara ce idee ne vine noua? Eu cu Bobo si cu Cori stateam frumusel in camera cand apare Cata, care dorea un sapun sau gel de dush sa faca baita..:D Guess wht? Nu il mai vedeam intrat in dush..:D Am oprit apa calda si il vedem noi pe Cata al nostru cum iese urgent din baie cu un prospot, porneste apa calda, nu spune nimic si isi vede linistit de baita. Cori, care si inainte se tot dadea de gol si incerca sa il faca pe Cata sa intre cat mai repede in dush, se pune sa stinga lumina....pentru cateva secunde....Degeaba nici o reactie...Iese Cata victorios din dush cu zambetul pe buze...Noi toti trei ne asteptam la o reactie mai violenta, la un suras mai morocanos....NIMIC! Like WHAT?:O Noi toti ramanem socati....Pai mai baiete ti`am lasat doar apa rece, ti`am stins lumina, nu ti`am dat inghetata...si tu nimic? Deci am ramas toti uimiti si chiar am inceput sa ne cerem scuze...Am ajuns sa ne simtim noi prost. Bravo Cata! Ai fost mult mai bun decat noi. Imi cer scuze inca o data.

Review...Am accesat si eu Hi 5`ul meu asa sanatos, sa vad cum si ce mai fac oamenii si chiar m`a apucat nostalgia si parerea de rau pt unii. De ce? Pt ca stau si sufera dupa persoane care chiar nu merita, pesoane care stiu doar sa faca rau si isi bat joc de altii. Si pe aceasta cale chiar pot sa spun de fata cu toti ca nu ti`am dorit raul niciodata, ca nu am facut nimic ce sa te doara si sa nu te ajut cand am putut. Deci chiar imi pare rau pt tine fata draga ca te lasi calcata de un baiat ca si EL. Nu merita! Este un porc ordinar, si chiar nu imi e rusine sa spun asta. Nu mai imi e rusine de rusinea ta! Si vara asta nu ai dovedit nimic altceva decat ca esti un ordinar.

Memories? Cum sa pui asa ceva pe hi5..ca ce a fost, a fost si ca a fost ok indiferent de cum s`a intamplat? Geez fato!!! Get a life! Mai sunt baieti! Nu e singurul. Da poate ca e printre singurii care chiar e ordinar! Si mie mi`a facut foarte mult rau, si acum mai am de tras dupa el. Deci draga mea, nu am nici o treaba cu tine, dar sa stii ca vei suferi mult si nu merita! Esti prea deosebita pentru un NIMIC.

Happiness? Da! Intr`adevar sunt fericita! Sunt fericita pt tot ce am eu! Pentru toate persoanele pe care le`am cunoscut, pentru tot ce am reusit anul acesta. Pentru ca tin legatura cu prietenii mei vechi. Pentru ca m`am maturizat si ca in sfarsit pot sa ma descurc singura din toate punctele de vedere.

Plec la munte! Da!!!!! In sfarsit! Plec cu prietenii mei vechi. Cu my dear, my sweet Codrut, cu my dear Mela & Nori...Cu toti. :D
Taratelule here we come!

marți, 15 iulie 2008

Mijloc de iulie

Deja a inceput vacanta de o saptamana. O saptamana in care nu am reusit inca sa fac decat jumatate din ce mi`am propus. Dar mai multe o sa iti povestesc curand. Acum ma pun sa dorm. Ca doar e doar mijloc de iulie.

joi, 10 iulie 2008

Fluturi in crevasa

Poate ca astazi am un chef nebun de a scrie, poate ca e doar faptul ca sunt singura prin camera si ascult triluri mioritice din camera baietilor de langa si aud cum prietenii mei pusi pe sotii, de la etajul II, incearca sa agate fete vorbind la microfon pe geam...Posibilitati sunt multe, cert este ca odata, candva am pus o eticheta fluturi in crevasa

Hurrey!!!

Dupa cum multa lume stie, imi place la nebunie sa citesc. Cred si sustin sus si tare ca ar fi trebuit sa fac si o facultate de litere! Nu mi`am gresit vocatia, dar literatura, relatiile interumane si psihologia sunt cateva din pasiunile mele.

Acum am timp. Am intrat in vacanta de 1 zi. Desi sunt franta de oboseala, desi inca mai simt fiebiteli prin cap si prin tot corpul, nu reusesc sa stau locului o clipa. So....am pus manuta pe Sex and the city, the book si o rasfoiesc cu patima. Cartile stau la rand, dar afara e prea frumos pt a sta in casa si pentru a nu profita de ziua lunga....Cititul la lampa e solutia cea mai buna....la lampa inexistenta....ca astazi doar ce am terminat de impachetat. De fiecare data cand se intampla sa imi iau casa in spinare ca si mercul uit cate ceva, gasesc lucruri de care nu stiam si ma napadesc amintirile.

Anul acesta am uitat tona de umerase si caietele ce urmau sa fie scrise si frunzarite. De asemenea mingea de volei, radio`ul[care nu l`am pornit pt ca m`am zgarcit sa iau din banii mei de salar 2 amarate de bateri si pt ca imi era prea lene sa scot acumulatorii din aparatul foto] era ca si uitat daca nu ma strafulgera idea de a trece pana prin Poli, ca draga mai imi e.

Timpuri vin si timpuri trec...

Ai sa ma ierti....

Da! Ai sa ma ierti! O strig tare si raspicat! Ai sa ma ierti! Te oblig!!! Chiar daca "porti noroi sau porti picuri pe tampla", ai sa ma ierti pentru tot si pentru toate! Ai facut`o de numeroase ori si o vei face si acum. Sunt sigura! Ma vei ierta pentru ca tii la mine si ma iubesti, pt ca sunt Ciuit, Licurici, Tui.

Dar acest post nu este pentru tine, doar...ci pentru ca se termina inca un an. Mai ramane unul, teoretic. Pentru ca s`a dovedit inca o data ca Timisoara iti da si iti ia totul! Pentru ca desi e orasul viselor si desi lumea aici e mereu indragostita, e timpul sa plec. Sa imi iau zborul, pentru o luna, doua, trei. Sa zburd prin alte locuri. Sa cunosc multa lume, sa leg prietenii cu oameni din toate colturile tarii. Sa stau singura langa foc, sa vad cum indragostitii se saruta, sa il ascult pe Carli cum canta "Rosu aprins", sa ascult cum se framanta marea, sa stau pe izopren[izolir], care mereu se umple de nisip si imi lasa patratele pe piele;sa se joace nisipul cu talpile mele, sa fac baie la miezul noptii, sa urc sa vad Babele si Sfinxul singura, sa imi fie frig cand voi cobora de acolo, sa stau sa ma plimb singura si sa imi doresc sa intalnesc un om deosebit in cale, care sa imi povesteasca o istorie interesanta, sa pot admira stancile si sa ajung pe vf. Omul; sa merg sa imi spal picioarele in Aries si sa calc vf. Bihor in picioare si sa pot vedea undeva, departe, Clujul;
sa merg cu cortul si sa ma descurc singura, la munte si la mare, sa dau de briza Vamii, sa fiu o drumerita si o rockerita, sa pot sa merg sa ma plimb cu bicicleta pe faleza din Mamaia, sa iubesc pe plaja la Costinesti,


sa plang undeva in Stana ca a mai trecut un an si ma reintorc fara sa`mi indeplinesc promisiunea, sa stau in jacuzzi la hotel Termal si sa povestesc cu prietena mea Ale, sa ma intalnesc cu Wally si cu Adi, sa pot fi o houserita adevarata si sa zburd pe strazile din Oradea.....

Imi pare rau ca se termina anul, imi pare rau ca trebuie sa imi iau ramas bun de la Cori si de la Manu, ca nu vor mai fi serile de film, ca nu mai pot sa il omor cu zile pe M., ca nu mai am cui sa ma plang si cui sa ii urlu de fericire, ca nu o sa o mai am pe Simonik, carei sa ii spun sa nu fie suparata si sa vorbeasca si sa ii tin teoria liberei exprimari si despre comunicare, ca nu va mai fi Ralu, cea care era mereu dispusa sa ma asculte si care mereu nu era de acord cu mine...
Cel mai dor imi va fi de mancarea lui Ralu, astazi am mancat pt a doua oare mancare facuta de ea, prima data ne`a facut paine cu ou pe care kinda` ne`a obligat sa punem zahar. De nebunia din complex, de faptul ca am prea multi prieteni si mereu nu am timp sa ma intalnesc cu ei. Ca va trebui sa stau si prin Arad sa pot povesti cu lumea de acolo si sa imi dau seama ca taxiul e mai scump acasa, ca tramvaiul e mai ingust, ca nu mai pot lua expresul sau troleul, ca nu voi avea de unde face atatea cumparaturi si ca e de cel putin 3 ori mai mic ca Timisoara. Acasa nu exista Unirii, ci doar Strand, de care sunt satula si care este in renovare, nu exista D'arc, Happy, Pret, San Marzano si ce sa mai spun de Pleskavita sau 3F...Acasa exista doar Uta si Spital pentru mancare la ore tarzii, la niste preturi exorbitante si cu o calitate ce lasa de dorit, exista doar Crystal, Divino si Coandi. Ahh da...baschet pe Slavici si urmarit lumea de pe terasa de la Casino...So here i come...pentru o reintalnire cu colegii, pt o impartasire de ganduri cu prieteni vechi si cu gandul ca vara asta se masoara de la sfarsitul lui iulie si dureaza pana la sfarsitul lui Septembrie cand Timisoara va fi casa suspinelor si a bucuriilor, a emotiilor si a sperantelor.

Imi pare rau ca ramai aici, acolo, dincolo, oriunde altundeva....departe de mine. Ai sa ma ierti pentru asta, ai sa treci cu vederea escapadele si aventurile, ai sa zambesti cand iti voi povestii de altii si altele, ai sa ma iei in brate si ai sa ma saruti cu dor. Ma vei certa pentru ca nu voi auzi telefonul, nu iti voi da semne de viata si totusi vei trai un nou inceput, alaturi de altcineva, iti vei face sperante, ma vei uita sau cel putin vei avea impresia, vei gusta din ce inseamna vara, bucurie, Timisoara, soare, apa, si totusi....imi vei simti lipsa, vei simti dorul bucuriei, entuziasmului si al energiei ce o eman.

Atat de singura, atat de doritoare de a ma cunoaste pe mine insumi. Asta e vara care ma face sa zambesc. Sa plec impacata si sa stiu ca daca nu imi e bine, imi vei fi acolo ca prieten, mereu.

Te voi uita....

miercuri, 9 iulie 2008

Ai sa ma ierti in fiecare zi si am sa te mint in fiecare zi


Iubesc melodia aceasta! Ce s`a mai intamplat? Stari febrile, fericire, suparare, plans, iubit

luni, 7 iulie 2008

SEX and THE city

S`a sfarsit! It`s officially over!

In seara aceasta am luat o decizie. Singura, e drept, am decis ce e mai bine pt noi. Poate voi fi catalogata individualista si indiferenta fata de parerile altora, dar asa e cel mai bine.
S`a sfarsit o lunga perioada de timp, multe bucurii, multe zambete si rasete, multe lacrimi si zile in sir de copasiune, nervi, aventuri, dorinte, emotii. S`a sfarsit vremea noastra. E vremea sa o luam fiecare pe drumul pe care il viseaza si sper sa ai parte de mult noroc si sa gasesti persoana potrivita care sa iti stea langa tine. Oricat am incercat si m`am straduit, se poate observa clar ca sunt mult mai diferita decat tine. Sunt extrem de schimbata de cum ma stiai tu, sunt mult mai matura si imi este greu sa revin la ceea ce am fost acum 2-3 ani. Nu mai vreau sa ajung de unde am plecat si nici nu vreau sa ma fac sa imi para rau singura.
Stiu ca nimeni nu e vinovat. Faptul ca nu poti pune piciorul in prag, ca nu stii sa spui tare si raspicat. Ca lumea nu te asculta si nu te baga in seama, da intr`adevar, nu esti de vina, poate eu sunt altfel si poate eu nu accept orice de la oameni. Acesta este si motivul pt care spun acum pa!

Da! A fost cea mai serioasa hotarare pe care am luat`o. Si stau sa ma gandesc cum inainte sa ies din casa ma gandeam sa iti dau o sansa, de fapt nu tie ca om ci prieteniei noastre, relatiei pe care am avut`o, pt ca adevarul e ca merita. Am mers sa ma intalnesc cu tine doar pentru ca sa nu iti platesc cu aceeasi moneda, sa nu spui ca o fac intentionat. Dumnezeu e sus si le aranjeaza cum e mai bine. Asa a fost sa vii tot tu cu capsa pusa, sa vii si sa ai nervi, cand eu nu eram devina cu nimic. Ti`am zis ca roata se intoarce, te`am prevenit….chiar azi. Ce adevar in vorbele mele! Cata profunzime! Si erau spuse initial la suparare…si ce s`au implinit. Ai vazut ca si eu pot avea telefoanele inchise, ca si daca nu vreau pot sa raman fara baterie, ca atunci cand ai nevoie de mine pot sa fiu si eu inaccesibila si ca atunci cand nevoia te incearca sa ai senzatia de singuratate.

A fost o despartire spusa direct, in fata Catedralei Catolice din Arad. Ca semn, inainte de a spune decizia si hotararea mea, pe strada a trecut primul meu iubit. Iubire din care a ramas doar amintirea, si persoana pe care fiind prea ocupata sa vb cu tine, nu am reusit sa o salut. Ma gadesc ca peste ani, cand cine stie unde ne va purta meseria, scoala, prietenii si gandurile. Peste mari, peste munti, oricum departe, si vom fi, precum am fost cu Vic, sa fim prea busy de a da un salut.

Nu cred ca m`am despartit de cineva, de care, fie ca am spus eu, fie ca a spus cealalta persoana, “PA”, sa nu ma doara. Acum nu a durut. A fost ceva ce venea de la sine. Trebuia luata decizia de mult. Dupa cum spuneai si tu, te`am iubit, te iubesc si mereu vei fi in viata mea, vei fi acolo persoana care pana acum era langa mine, e timpul sa las locul acesta alteia, care stie sa se ingrijeasca mai bine de mine, cum e timpul sa las pe altcineva in viata ta. Nu e suparare, nu a fost cearta, nu au fost lacrimi. Nu inseamna ca nu ne mai salutam pe strada, ca nu mai vb cand ne vedem, ca nu ne mai sunam sa vedem daca nu am murit, ca nu mai iesim la un suc sau o plimbare. E o despartire-departare.

Mult success in ceea ce vei face. Multa sanatate si fericire. O vacanta frumoasa. Mi`a parut bine si chiar nu regret nimic, spre deosebire de unii oameni ce au trecut ca innot prin viata mea, ai lasat ceva frumos acolo.

Nu regret ca te`am cunoscut, dar nu regret nici ca am luat aceasta decizie. Desi ma cunosti ca fiind fata care da sanse, inghite, vorbeste multe si iarta mult, care se daruieste trup si suflet, desi radem, glumim, sunt momente cand devin serioasa si spun lucrurile care ma deranjeaza. Se stie ca rabd, dar ma si tin de promisiune. Nu a fost amenintare, asa au fost lucrurile aranjate, oricum eu m`am saturat sa rabd si poate iti e ciuda ca renunt acum, dar in acest moment nu mai faci parte din planurile mele si nici nu vreau sa le modific pt a te include pe tine in ele. Decizia e irevocabila! La un lucru m`a ajutat si Narcis, acela de a lua o decizie o data si a merge pana la capat.

Drum bun!

Piata Romana nr. 9

E ora 13:31. Sunt in sala de lectura. Sunt fericita, sunt plina de viata. Astazi zambesc si simt cum incep sa imi misune fluturasii in stomac. Maine am examen. Mai am foarte mult de invatat dar parca nici asta nu mai e o problema. Exista solutii sau cel putin mi le imaginez. Dar toate acestea le reusesc datorita euforiei ce m`a cuprins. Asteptam aceasta clipa de ceva vreme. Ne stim de ceva vreme, suntem amici, am fost peste tot. E frumoasa senzatia. O asteptam si parca imi pierdusem deja si speranta. Ii povesteam lui Time si lui Zoli ca si eu vreau asa ceva cum au ei. Ehhh acum am gasit persoana. Ramane in secret. Ramane acolo ascunsa.
Resita. Ce ora minunat! Frumos si unul dintre locurile unde am radiat de fericire.
“Asa ca vino sus daca ploua, Piata Romana numarul nou….”
Cant de entuziasm. It happened! “am noua vieti”….yeah I scream in the hole room….Anyway sunt doar cu Simonik.
So spor la treaba, me too happy to realise the big probl about this exam.

marți, 1 iulie 2008

"asta m-a enervat pe mine la tine"

Bai! Daca sun pe cineva, insist si iar insist...evident ca am o problema si am nevoie URGENTA de cineva. Cand nu raspunde omul e una, dar cand da ocupat sau iti spune ca nu e momentul potrivt ca el are chef sa asculte melodia de la radio, atunci fa`ti vant si zbori de la fereastra! Asta e pentru cine se simte! a

Daca intru pe mess si vb cu tine si iti spun ca am nevoie de o parere inseamna ca asa e. In momentul in care incepi sa ma iei cu garantii si alte tampenii si cum a fost in trecut, cum era cand eram nedespartiti si cum era cand nu scapam unul de altul, si totusi te rog sa imi spui ce anume trebuie sa stiu si ar trebui sa ma intereseze la ceea ce te`am intrebat, si imi spui ca sunt culmea si cum ma simt cand nu ma bagi in seama iti spun sa te duci invartindu`te in viata si sa faci pasi din orizontul meu. Chiar nu avem ce discuta. Un film cu o terta persoana, de o zi, doua saptamani, trei luni, it`s more important than an old friend, care te intreaba o fraza o data la un secol! Oau like bro`s. YEah shit! Thnx Ovi. Nice like always. Nu stiu ce a fost in capul meu sa te intreb, i know u are too busy always. Always ma pot lua dupa ce spui sa fac 3 pasi si din aceia 2 siguri dau cu capul de toti peretii. So scuza`ma ca ti`am stricat seara romantica si ca am inceput sa vb desi jurasem sa nu mai am treaba cu tine.

PS: Un post in care imi exprim indignarea asupra oamenilor care au facut parte din viata mea si care se uita mereu in TRECUT si stiu sa faca mereu comparatii si aluzii. Va doresc o carare batucita si fara pic de inflexiuni.
PS1: Voi scrie si despre umbra. Astept sa termin cu examenul si pe urma va voi povesti indignarea care urca tot mai sus in mine.

O seara placuta!