Laborator de PIUG

Dis de dimineata furnicutele, cochetele, fosnesc prin camera, una se machiaza, una are treaba cu fixativul, cealalta mananca pe fuga si una doar ce se trezeste, nervoasa rau pe zgomotul apei.

Dupa niste vorbe foarte sincere, aruncate in vant de catre una dintre ele...cuget, meditez si ma apuc de dusul datator de energie si de inteles programul la LFTC.

Dupa ce totul a fost facut cu o viteza uluitoare si mereu pe fuga, ajung la labul de care imi era cel mai frica, LFTC. Frica nu stiu de ce dar asta e cuvantul groaza frica tumult, neplacere. Totul iese mai bine decat ma asteptam, profa nu`i o mancatoare de studenti si totusi asta o stiam si eu dar degeaba mintea poate avea o influenta foarte mare in ceea ce simtim.

Ajung la PIUG, aici e raiul de pe Pamant, nimeni nu are nici o treaba cu tine.

Asa viata sa o tot ducem...Putem lucra si acasa.

Plecam....

Zbang cu capul de pat

Se face ca e Vineri si ca o super oboseala de o saptamana isi spune cuvantul. Camera se aseaza frumos la somn, ma bag tacticos in sacul de dormit...si dupa ce dau cateva foi din Madame Bovary, Ene vine pe la gene. Se asterne linistea si toate ne odihnim, pana la un poc zdravan si o durere insuportabila la spranceana dreapta.

Patul are o rama subtire, subtire....era acoperita cu sacul, vederea mea de pisica a vazut ca de fapt in locul sacului e perna, desi pozitia era putin cam ciudata, un usor covrig si o lovitura data cu convingere in partea frontala zbang....

Replica a fost o injuratura minora, si s`a reaactionat prin intoarcerea cu dosul la rama idioata care nu avea ce sa caute acolo, evident in viziunea mea somnoroasa, si trecerea in somn la urmatorul vis.

Totul a fost uitat pana dimineata cand spranceana zvacnea si ma durea ingrozitor, ca sa nu se ajunga la o echimoza frumoasa am aplicat tactica laptelui rece din frigider, fiind foarte pro produse proaspete, in congelator bate vantul :D

In momentul de fata ea inca doare si este data cu mult fond de ten, parca mereu imi vine sa ma ating tot acolo....

Ce sa te faci cu copii mici si obositi in ultima perioada?

Noi, ca oamenii, suntem fara sens uneori

Mereu sustin problema ca oamenii isi irosesc energia certandu`se si refuland si facandu`si rau singuri. Messengerul este inamicul nr1 cand vine vb de comunicare si interpretare. Cred ca de astazi voi lua o pauza de la asa numitul YM si sigur lucrurile vor reveni la normal cand timpul m`a facut sa uit si sa nu mai gandesc lucrurile de 100 de parti.

Femeia e sigur de pe Venus, mereu diferita si mereu cu asteptari mult prea mari, barbatul e leul ragaitor din casa, dar cel care mereu e insensibil si care nu isi da seama de lucruri si toate trec prea in avalansa pe langa el si desi el o priveste de sus din cabana, si nu are nici o treaba cu zapada...parca ii este si groaza sa priveasca...asta`i comoditatea masculina.

Ii ciudat cum scriu, ii ciudat cum prieteniile, desi exista si neintelegeri, dainuiesc si dupa o perioada de pauza totul revine la normal. Aseara am fost si am povestit, am mancat impreuna si am stat la un ceai. Dupa vesnicele mele discutii interminabile de pe net, am adormit, ca pruncii mici proaspeti spalati in patul care scartaie groaznic de rau, dar ii mare, ne`am pierdut in patul imens, nici nu am ajuns sa ne intalnim in somn. Familia ii foarte primitoare, nu credea ca va gasi o camera asa de faina si niste oameni atat de draguti si amabili. Norocul.

Iar imi trec prin cap versurile de la "Cantec prost", pe vremea aceea era o mare dezamagire, acum ii parca si mai bun. Mai bun ca niciodata.

Mi`am luat ieri ceai de sunatoare, ca e bun pt ficat, pt nervi, pt depresie si pt ca e natural si ii de la Fares si ii din Romania. Poate ar fi cazul sa las ceaiul sa gandeasca mai mult ca mine, ca se intrevede o mare problema in a gandi toate lucrurile atat de mult.

M`am certat aseara cu un om drag mie. Certat nu ii cuvantul potrivit, doar ca am refulat si am scuipat mult venin. Il merita si o merita, dar totusi diplomatia e de 10 ori mai buna. Am fost prea transanta si prea obtuza la gandire. Oricum nici el nu`i fara vina.

O sa vedem cum o sa fie mai departe.

Relaxing time

Astazi de dimineata draguta de P. m`a trezit de dimineata de la 9 si a tras de mine rau de tot sa mergem sa cumparam paltonas. Problema nu era ora 9, ci faptul ca nu am apucat sa dorm de ceva vreme. De trei nopti adorm foarte tarziu si foarte putin, pt ca dimineata este altfel de treaba.

M`am tuns...:D Placebo style :D Macar ceva nou sa mai apara in peisaj....desi situatiile sunt noi si tot mai interesante, oameni diferiti, cu idei foarte ciudate, interesante si incitante, i need time and tea and doing nothing.

Deci imi iau oficial liber de la orice alta activitate si imi impun egoismul si starea de bine.

Vrea cineva o cana cu ceai?

Yeyyyy!!!!

Cam asta e ora de somn normala...si astazi am facut primul lucru mare si frumos din viata de HR. Si tot astazi, ca ironie a sortii m`am inteles si am colaborat minunat cu M. Cred ca minunile nu se intampla doar pt oamenii plini de har, ci si la oamenii obisnuiti.

Astazi am aflat ceva frumos si imbucurator...Pitu a fost cel care mi`a dat vestea si se pare ca el imi da unele dintre cele mai faine noutati si cele mai bune ganduri. Sigur il premiez pe Pitu cu un suc ca altfel nu merge.

Ahhh si in sfarsit sunt free. Nu`mi vine sa cred, but i did it. Finally sunny flower, marijuana :))))

Te`am pupat, maine ma trezesc de dimi, dar acum am de citit "Arta de a fi egoist"

Gone si TmBase`ul

Stii ce e ciudat? Ca dupa ani si ani, ajungi sa vezi oameni care nu au avut si nu au, nici o treaba cu dnb`ul si apar si ei imbracati ca si cocalarii, in jachete de trening, si stau si privesc ca si boii la scena fara sa se miste deloc...dar desi vin doar la warm up, ce conteaza? Ei au fost la TmBase, desi nu au bani nici pt un sul de hartie igienica, ca sa isi scrie scrisoarea de adio, ca si cel din bacau, inainte de a se omori. En fine...Oameni idioti si fara viitor.

Deci detalii si poze later.....Ne vedem home sweet home right now :D:D:D:D

No sa vedem....

Ce s`a mai intamplat de cand nu am mai scris? Aaaa....Multe, multe...si marunte...Am reusit sa ajung in TM, asta first of all, am ajuns sa imi cunosc colegele de camera, care is mega bestiale si am ajuns sa regret ca am pierdut vremea cu oameni frustrati si mega limitati. So....acum in sfarsit zambete si voie buna in camera. Chiar povesteam de dorul sa ajungi acasa si sa o faci cu drag si sa iti doresti sa stai cat mai mult la casuta ta...In sfarsit soare pe strada noastra ;)

Stii bine ca sunt omul provocarilor....In momentul de fata provocare se numeste ECO Club Timisoara, macar ceva sa se faca pt comunitatea locala si pt lumea in care traim, un stins de bec, o hartie reciclata, un plastic pus in containerele speciale. Ahh a mai fost o provocare numita Sibiu, dar precum a aparut, asa s`a si stins. Un foc de paie si acum cenusa.

Hmm sa vedem....altceva? Ahh da...:P Imi doresc din rasputeri sa scap de chestiile cu deadline`ul dus la extrem si dupa free man. Do you realize, i`m free once again. Si asa scapam si de pruna din gat si de starile de anxietate. As i said, only those things and after than i can sing in the rain, ca btw vor veni ploile de pe acum. :D

Ohh da si vine TmBase si vine si Elena si can`t wait to party, nu ca pana acum nu am petrecut, tot din doua in doua zile, ca una sa ne refacem...si am ajuns sa citesc o groaza de carti...si stii cum ii definitia la liniile parelele? No asa sunt si subiectele abordate, deci se pot citi 2-3 carti in paralel fara sa ai nici o problema.

Altceva? Hmm....Ce sa`ti mai spun eu tie, dulce Romanie?!? Ca totul incepe sa prinda contur si sa fie ok si sa nu mai existe starile acelea de incertitudine si de nervi si de presiuni. Am invatat ceva din miscarea studenteasca...Ca voluntarul se va plange mereu, doar pe la colturi si oameni apropiati, ca munca e cat se poate de voluntara, dar aia nu inseamna ca nu va exista un om ca M. care sa te streseze si sa te bata la cap, pana ajungi sa ii spui "Dute nene la Severin City ca nu`s obligat sa fac decat daca vreau". Da asta`i alta poveste si se pare ca inca nu a inceput asa de agasant, cand o fi din nou oltean....avem repertoriul care oricum nu`l suporta :)))


Bun...Deci ma pregatesc de frunze, de carti si de proiecte..ca si asa vine toamna repejor si nu mai apuc sa stau in natura, decat cu suba pe mine si cu fularul..:D

Te`am pupat, la cat mai multe ceaiuri de ora 5 si miere ;)))