O gura de aer in plin Februarie

Se intampla de putine ori sa merg fara graba, spre un punct nu tocmai stabilit dinainte. Si atunci imi place la nebunie sa admir lumea pe strada. E cea mai datatoare de viata senzatie pe care o am, in momentul in care pot sa observ fara grija, mimica si gesturile oamenilor. Uneori imi e frica sa nu fie observata curiozitatea mea, de cei din jur, pt ca as arata ca o ciudata, fiind ca uneori atat de mult ma prind povestilor celor care ii privesc ca parca simt si eu, ca fac parte din ele.

Si ce am observat eu zilele trecute.....asa stand la o gura de aer undeva prin orasul de pe Bega? Doi oameni, un baiat si o fata ce se tachinau mai tot timpul. Aveau un mod de a comunica foarte diferit de ceilalti. Baiatul venea cu o replica, aparent banala, iar fata raspundea zambind, cu o la fel de banala replica si totusi se priveau, chicoteau si parca era ceva dincolo de aceste fraze banale...ceva mult mai mult, ce doar ei intelegeau.

Povestea a continuat, cum era si firesc. Fatuca noastra s`a gandit sa fie si ea partea feminina din Zorro si sa faca un gest mai deosebit, demn de curaj si plin de initiativa. S`a gandit ea sa isi viziteze partenerul de discutii, sa ii faca o surpriza neasteptata; iar cum fiecare isi intelegea dodiile foarte bine, acest lucru era mult mai greu. Si a venit si momentul in care si`a luat inima in dinti si s`a gandit sa lase deoparte surprizele si uimirile si sa ii spuna omului, sa nu se trezeasca cu ea pe cap si celalalt sa aiba treaba pana peste cap. Ehh si de la siguranta si bucuria aia ca ii va face o surpriza, daca se mai poate numi asa, s`a ajuns la echivalentul tonului ocupat al telefonului. Omul era chiar ocupat in acea zi.

Si acum voi reveni la un post mai vechi. "Pe o banca stau doi tineri, chicotesc, povestesc si sunt plini de viata. In ochi lor se citeste bucuria de a trai si pofta cu care isi impartasesc unul celuilat toate amintirile. Dupa o ora totul se termina si fiecare o iau in directii diferite, ca si cum nu s`ar cunoaste. Se vor intalni poate peste cateva luni, intalnirea avand, mai mult ca sigur, scenariul de mai sus."

Si noi ca oameni, nu reusim sa intelegem la intensitatea adevarata, dorinta celui de langa noi. E inca Februarie, sa iei o gura de aer acum ii o nebunie curata, aerul ii mult prea rece si prea tare.

Asteptand primavara.

Soroti(Jah)