vineri, 26 decembrie 2008

Falling into winter

Yeee happy me!! Cum sa ti se implineasca toate visele? Asa ceva e incredibil!!! Sunt super, extra, mega happy. Acum oficial imi cer scuze pt nervii pe care i`am avut pe studentii din Poli si pe cei cu complextm`ul. Guys i`m officially sorry, but u have to understand the human being.

Abia astept sa plec la munteeeeeeeeee. Deja l`am innebunit pe saracul Cata, dar astazi mai mult ca niciodata....si da prunule, imi e dor de tineeeeeeeeeeeeee :*:*:*:*:*:*:*. Abia astept sa ne vedem......Candva spuneam ramas bun din Brasov, ne revedem in Dijon si in Sibiu[to our dear So`], but u never know how words can manage theirselves.

Big hug!

joi, 25 decembrie 2008

Pt un prun



it comes with the song:

miercuri, 24 decembrie 2008

Craciun fericit!

A sosit in sfarsit Ajunul Craciunului. Miros de brad, miros de betisoare parfumate, de scortisoara si vestitele si mult iubitele portocale...Am reusit aproape totul anul acesta. E adevarat, doar trebuie sa visezi si sa te gandesti putin la ce vrei cu adevarat. Mereu am visat la bradul pe care il am, acum cand nici nu ma asteptam, l`am primit. Mereu am vrut sa stau singura si sa ascult colinde, sa ma simt bine eu cu mine, si uite ca am reusit. Trebuia sa merg la obisnuitul colind alaturi de fostii mei colegi de liceu, necomunicarea si treburile colaterale m`au facut sa nu ajung sa fiu gata la timp. Cel mai dor imi e de Razvi si Paul si de Laura, cu ceilalti ma pot vedea oricand, doar sunt toata ziua in Tm.

So am terminat bradul, am terminat cu tot ce trebuia facut, am reusit cu prajiturile, am avut timp si sa ma arajez eu...Minune.

In sfarsit zambesc mereu, si asta nu doar pt ca sunt acasa Cata, ci pt ca nu imi pot dori mai mult de la Mosu'.

marți, 23 decembrie 2008




You are a Total Romantic



For you, love is like a fairy tale.

Or magic. Or a Meg Ryan movie.

Problem is, you sort of want all three.



You bring the spark in the relationship

In turn, you expect your guy to keep the fire burning

Not a bad deal, as long as you find the right Prince.

Yes I do!

Good...So let's see...Astazi mi`am facut multe teste...Si uite ce mi`a iesit. Huh!Sunt flatata! Adica mai ieri il auzeam pe Cata cum imi spune ca sunt copila si ma facea in toate felurile, pt Clau sunt omul cu inima de gheata, si cei de la testele online ma fac visatoare si romantica. :)))

Ce imi place acum? Ca in toata casa e plina de miros de portocale, colinde, atmosfera de acasa e cea mai frumoasa. Abia am asteptat sa imi srang perinita la piept si sa pot sta cu orele de povesti cu ai mei, sa ma pierd prin Arad,....

luni, 22 decembrie 2008

Prostia omeneasca ajunge deja sa ma faca sa zambesc...ajung sa imi stric dimineata pt un grup de oameni...Nu mai bine imi vad de trebusoarele mele? Ca oricum nu ajungi la nici un sens?
I was so stupid today. Lectie de viata, mai bine taci, iti pasa doar de tine, pt ca altfel te ataca oamenii daca deschizi gura, au ei grija sa iti bage calusul in gura.
Unluck.

Taci in pizda ma`tii

Good!!! Nu e bine deloc, e una din cele mai proaste dimineti. Oamenii si ligile lor. Citesti Complextm..toti sunt destepti, toti le stiu pe toate, dar daca e pana acolo si ei sunt pupincuristi. Sau ma contrazice cineva? Neah...Nu sunt studenti la psiho, so incearca pe diferite cai sa afle mai multe. Ii admir ca incearca sa afle multe, dar tot de la noi studentii afla si reusesc sa ne razvrateasca cu propriile informatii. Bravo oameniilor, dar sa ajungi in halul in care sa periclitezi o persoana, doua...Ce am face noi daca nu am avea studenti reprezentati? Am sta si am freca menta? I`am lasa pe profii comunisti sa isi faca de cap? Le`am lasa sa nu ne renoveze caminele? Am avea un cuvant atunci?
De fapt adevarul este ca pt niste oameni care mereu sunt nemultumiti, iti vine mereu gandul sa le spui "Du`te in Pizda Ma`tii!!" ca tu nu esti in stare nici sa legi doua vorbe!

Hua!!! Inteligentii de la Poli! Rusine sa imi fie ca sunt studenta la Politehnica.

sâmbătă, 20 decembrie 2008

Am i like this?

Mood: Wild cat
Fun: Escape Artist
Habits: Back to Basics
Social: Thoughtful

joi, 18 decembrie 2008

Eroii nu mor NICIODATA


Eroii nu mor niciodata

luni, 15 decembrie 2008

Barbatii au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum sa se joace cu el.
(Sarah Jessica Parker)

vineri, 12 decembrie 2008

just a post for....

Se intampla ca lumea sa ma cunoasca inainte sa spun ceva sau sa fac ceva. Nu e ok deloc...Doar ca atata timp cat tu poti sa zambesti pt mine e ok sa ma stradui si sa incerc sa realizez acest lucru cat mai original.
Hugs and hppy birthday my dear!
>:D<:*:*:*

sâmbătă, 6 decembrie 2008

-----

Pauza prelungita, Punct iminent. (E tot ce am de spus)




Let`s meet Mrs. Ni.




From now on...

vineri, 5 decembrie 2008

Sometime....

Bun. Jamal ma intreba ce am facut de am disparut asa din peisaj, pai...sa vedem, uneori avem nevoie de pauza, sau pur si simplu sa fim anonimi. Desi...desi adevarul e ca in lumea in care traiesc, nu e ok sa ramai in urma cu vestile, nu e ok sa iei pauza la nimic ce inseamna viata sociala si cel mai rau e sa dispari pt un timp din peisaj, pt ca daca iti trece cumva prin minte sa revii, iti e foarte greu, te lovesti din nou de necunoscut...again nopti nedormite, again lovituri dureroase..si parca tu doar ce veneai cu energia debordanta.

So...am fost away[ca si cum ar fi un status de mess]. Am plecat din Tm, visul meu dinainte sa inceapa pregatirile pt bal, am plecat din Ar, am plecat in lume. Si ce crezi ca am gasit? Un colt de rai. Aer curat, munte, oameni veseli si plini de viata, somn si aventura. Am facut cunostinta cu vorbele vechi din batrani, cum baietii le duceam pe fete in sura, in fan, stateau la poarta si discutau despre povesti nemuritoare, admirau luna si stelele si le furau cate un sarut. Doua zile si mi`au fost de ajuns sa incep sa zambesc si sa imi doresc si mai multe zile...
Inca un an la Arieseni impreuna? Ar fi prea de tot...Nici nu vreau sa ma gandesc...

Stii ce nu inteleg? Imi e tare greu sa citesc oamenii astazi. Imi e greu sa stau de vb cu ei sau sa ii ascult. Simt sentimentul acela de i wanna` be alone, dar cand vine langa mine nu ma pot abtine. Pur si simplu incep sa zambesc si zburd. Si totusi nu pot sa nu te intreb...cum reusesti? Why me? Ok traiesc intr`o lume ciudata, si totusi e simpla ca Buna ziua, mult mai simpla ca inainte, dar ma uimesti, pe zi ce trece reusesti sa ma iei cu altceva, reusesti sa ma surprinzi. Te felicit, altceva nu pot spune acum....doar ca ma lasi mereu fara cuvinte si m`ai bulversat. Apari unde ma astept mai putin; reusesti sa imi spui vorbe frumoase si dragute exact in apogeul furiei mele; reusesti sa ma provoci; sa ma pui pe jar, ca mai apoi sa ma saruti parinteste; imi zambesti si totusi te faci ca nu intelegi nimic, ma lasi sa ma strofoc si sa iti explic de ce cred asta; ma contrazici si pe urma ma calmezi cu alintul meu vechi si drag, si cu un sarut pe frunte; ma iei in brate si continuam sa dansam prin viata.

Uite ce fac acum...zambesc, nu am somn, desi ar trebui sa dorm si stiu ca maine ai sa ma certi...stiu ca ai tu suficiente nopti nedormite pentru proiectele si predarile tale si macar eu sa dorm...dar ma gandesc ca maine incepe din nou invatatul, fugitul in cele 5 parti si promisiunea de a spune un Ho! hotarat.

Ai vrut sa ma vezi cum ma stiai in liceu, so here i am walking down the streets.
Ai vrut sa las trecutul in urma si sa vad doar partea frumoasa din el.
Ai vrut sa imi vad de fericirea mea si sa imi doresc ceva de la viata si de la facultate.
Ai vrut sa nu spun nu mereu, ci sa astept pana la ceva categoric.

Ai reusit sa ma faci sa spun "Am gresit", "Imi cer scuze" si mai ales sa imi dau singura seama de asta.
Ai reusit sa ma faci sa nu ma simt obligata si sa fac totul cu placere.
Ai reusit sa imi captezi atentia si totusi fiecare e atat de liber.
Ai reusit multe...

Tin minte si acum cum stateam in camera la Roxi, fiecare in patul ei, stateai pe scaun, te uitai la cat ne plangeam amandoua de toate durerile; si cum m`ai zapacit de cap cand ai inceput sa imi pui intrebari. Eram de`a dreptul revoltata ca eu sufar si tu ma iei cu intrebari fantasmagonice. Eram socata, nervoasa si uimita de cum m`ai luat pe mine la rost, cand noi eram prieteni...Foarte original!

Troneaza si acum intrebarea "Ok...eu stiu cum sunt..da` chiar asa urata sunt?" Cum sa imi dai un asemenea raspuns? Iti multumesc, mi`am recapatat si increderea in mine.
PS:Sometime, not sometimes.

Sometime we have that somebody next to us...

joi, 4 decembrie 2008

Handmade

Bun. S`a terminat balul, acum ce urmeaza? Habar nu am...Sesiunea si examenele astea sunt sigure...deci mult de invatat.

Dar timpul ti`l ocupi inevitabil si cu altceva...ca deh..suntem la Poli, invatam intr`o noapte cati altii in 10, si timp ca sa despicam firul in patru trebuie ca doar suntem fete.

Dar ce mi`a mai nascocit mie mintea? Sa iau eu frumusel fiecare persoana si sa vad daca e sa fie prietena cu mine sau nu, daca intr`adevar cunostinte sunt ce credeam eu s.a.m.d. Ca deobicei, impulsiva din fire, unii si`au dat cu firma in cap, unii care pana mai ieri erau Zorro ce sabia nu`l taie, astazi isi cere oficial scuze ca si`a tuns parul, ca Vama Veche a fost taramul de vis si ca dear A. come back to him, dupa o declaratie frumoasa ca Unirii e cel mai placut mod de a petrece timpul in timp ce sorbi din siropul vietii. Dar cum baietii sunt mandrii feciori, mai scapa o vorba urata si ops! i did it again. I remember your name, your birthday....Sorry...was handmade:D[invatatura de minte!] PS:For my dear ex-"mate".

duminică, 30 noiembrie 2008

ioai...

Hai sa va povestesc ceva din zilele trecute. Doi straini, doi oameni care din pura intamplare au intins o mana si si`au spus numele. Zambesc si incearca sa se cunoasca. Destinul e destin, au pornit fiecare pe drumul lor. Niciunul dintre ei nu visau ca niciodata sa nu spui niciodata. S`au reintalnit si parca timpul a ramas in loc. A fost frumos sa vezi doi oameni care radiau, care erau cu adevarat fericiti. Bravo voua!

Vom vedea unde ma va duce....

sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Sfarsit de Noiembrie

Sa vedem... doar sfarsituri in viata mea...personala, profesionala si spirituala...O pozie dedicata de catre Roxi...Dupa sfarsit incepe un nou inceput. Vesnicile pareri de rau, decizii, reveniri si juraminte....Vesnic...S`a terminat. Astazi am dat foc ultimei lumanari. Citesti si vezi ca lumea se ingheata, lumea e rece, desi tu nu stii cum sa fii mai dragastos si mai plin de viata...pentru el. Un om care chiar daca poate apreciaza...nu stie sa se manifeste...sunt femeie!

Inainte erai pe speed dial, inainte aceasta era poza ta, inainte adormeam cu tine in gand si zambeam in somn pt ce auzeam de la tine, inainte scriam sms`uri si sunam non stop...inainte... Acum? Acum am ajuns la capatul puterilor, nimic nu e ok, nimic nu te surprinde, nimic nu iti mai convine, orice gest cald si inocent...e vazut ca find malefic...inainte...si astea au fost si au trecut. Inainte eram prieteni, acum ne prefacem, acum ne atarnam de ce am avut, mai bine sa uitam si sa ne trezim din vis, frumos, urat, a fost o iluzie.
Somn usor robotel!


"Când ai nevoie de dragoste

când ai nevoie de dragoste nu ţi se dă dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti singur nu poţi să scapi de singurătate.
când eşti nefericit nu are sens să o spui.

când vrei să strângi în braţe nu ai pe cine.
când vrei să dai un telefon sunt toţi plecaţi.
când eşti la pământ cine se interesează de tine?
cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu lângă mine, gândeşte-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aş mai suporta încă o ruptură.
fii lângă mine, ţine cu mine.

înţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,
fii iubita mea permanentă.
hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.
să ne ataşăm, să ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primeşte dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti la pamânt nici o femeie nu te cunoaşte
" (M. Cartarescu)

sâmbătă, 22 noiembrie 2008

Noiembrie si ploua si te iubesc

Astazi a plouat pt prima data tare atat in Timisoara cat si in Arad. Dar tot astazi a fost si prima zi in care am putut sa dardai de frig, sa sar si sa ma zbengui, iar stropii de ploaie sa incerce sa imi manjeasca machiajul.

In sfarsit ma simt eliberata de povara si de tot. Astazi am putut sa inot in bascheti, sa-mi simt degetele invadate, in caldura obisnuita de raceala apei, in loc de uscat si individualist, in umezeala si let`s share everything.



A fost un sentiment retrait de cand bateam mingea pe maidan, de cand fugeam pe malul Muresului si jucam mata scunsa cu vecinii de la bloc. Doar atunci era lumea mea. Pe nimeni nu interesa ca ai Converse sau Adidas, ca ai pants de la Nike sau din Piata Mica. Atunci ceream 5 mii sa ne luam seminte si dupa ce le scuimpam cojile care mai de care, ne puneam frumusel sa maturam cu cate`o matura luata din garaj de la tata....Atunci nu stateam cu fundul pe banca. Atunci doar pe spatar stateam, ca eram mai trendy sa stam cu picioarele pe sezut.

Asa si astazi. Astazi am mers la Balul Bobocilor de la vechiul meu liceu. Mi`am adus aminte de cum eram eu si chiar a fost super touchable sa o iau in brate pe profa de Chimie. Am pornit si eu candva de acolo. Candva vizitam teatru pt ca eram o neinteleasa, iubeam arta si muream sa stau in fata unui tablou ore in sir, muream cand vedeam cum se joaca o piesa de teatru...orice insemna arta...era my pleasure, dar stau si ma intreb oare cati dintre cei din jurul meu de acum stiu asta? Oare cati in afara de Dami si Moony stiu cate piese de teatru si cate expozitii am vazut la Galeria Delta? hmm...None.

Am mers cu tramvaiul. Am renuntat la taxi, am mers prin ploaie, prin frig si am simtit cu apa curge siroaie pe fata, parul era deja doar o ulita cu niste santuri si incerca sa se obisnuiasca....Am asteptat trenuletul...cand am putut observa ceva ce m`a marcat. Cum ploua sus la inaltime, cum ploua pe Catedrala Catolica...pe jos e apa...strazile sunt invadate de apa...oamenii se ineaca, mor...cedeaza...dar ingerii si sticla din cupola...rezista...e vant, e frutuna mare, e vijelie, iar din catedrala se rasfrange o lumina calda si linistita.
E furtuna in jurul tau mereu, depinde de tine ce alegi. Sa lupti la inaltime, sa te loveasca cu putere, dar tu sa ramai acelasi copil sincer si bun pe dinauntru sau sa te ineci impreuna cu restul oamenilor care dau de o greutate.

Uneori cand ai multe de facut, nu ai timp si totusi nu exista decat perfectiune in minte, te legi de ceva. Eu astazi am fost eu. M`am simtit bine cu mine. Am sarit, am cantat, am scris ganduri frumoase celor dragi, am plans de dor si am iubit, si toate in ploaia rece, dar in caldura oamenilor care imi sunt prieteni si imi sunt mereu alaturi.

Sa definesc prietenia? Prieten e cel care te ridica, cel care e mereu langa tine, cel care iti zambeste desi tu spui o tampenie, desi tu nu esti in stare sa ridici capul din pamant pt ca esti prea jos, cel care mereu te sustine, cel care iti spune verde in fata si pe urma te strange in brate si te ajuta sa te ridici, cel care atunci cand ai nevoie de el nu trebuie sa il suni, nu trebuie sa il anunti ca nu esti bine, e cel care rade cu tine si te cunoaste, stie cand iti e bine si cand iti e rau, stie cum esti tu cu adevarat si nu iti va scoate niciodata ochii desi tu ai visat fluturi si carari de munte.
Am o groaza de prieteni peste tot pe unde merg, dar prietenii mei din copilarie si din liceu nu ii intrece nimeni. Proverbul..."niciodata sa nu spui niciodata" si vb stravechi...intr`o iubire nu te baga niciodata, pt ca vei iesi prost...ei se cearta, ei se impaca.

Ma bucur ca a fost sa fie asa. Ma bucur ca stropii de ploaie ne`au adus impreuna. Imi era dor de tine, desi nici acum nu pot sa inteleg cum a gandit Dumnezeu. "A fost odata un vis frumos..cu un baiat si`o fata...", un cantec ascultat impreuna la munte admirand Ariesul, pe o buturuga de copac, cand am incercat sa fim "oameni mari".

Niciodata nu spune niciodata. Am crescut si am lasat impresiile de pitzi si de macho undeva in Slavici, la Timisoara am luat doar omul matur si intelegerea, compromisul si buna dispozitie. Rotile le lasam sa arda in foc, aruncate undeva in spatele casei. Nu avem nevoie de ele, nu avem nevoie de suparare sau de praful din trecut. Diamantul e din carbon...dar multi sunt carbuni fara valoare.....


Imi era dor sa zambesc si sa topai cum am facut`o astazi. Imi era dor sa fim doar noi, the last one.

marți, 18 noiembrie 2008

The dream of the dolphin

Ma uit la toate pozele pe care le am acum...fiecare dintre ele a fost atunci o fericire...acum sunt doar aduceri aminte si incercari de reamintire.

Momente in care am zambit, in care am simtit ca frica ne e sora, moments...everybody has someting special, our work is to discover tht something.

sâmbătă, 15 noiembrie 2008

share...love...enjoy...happyness..

Zilele trecute am primit urmatorul e-mail, de la o colega de la trainingul de la Oradea. enjoy it!

"Într-o zi, un ţăran se prezentă la poarta unei mănăstiri şi bătu puternic. Când călugărul de la poartă îi deschise greaua uşă de stejar, ţăranul îi arătă, surâzând, un splendid ciorchin de struguri.
"Frate portar", spuse ţăranul, "ştii la cine vreau să dăruiesc acest ciorchin care este cel mai frumos din viţa mea?"

"Poate stareţului sau unuia dintre părinţii mănăstirii".

"Nu. Ţie!"

"Mie?". Fratele portar se roşi tot de bucurie. "Vrei să mi-l dai chiar mie?"

"Sigur, deoarece m-ai tratat tot timpul cu prietenie şi m-ai ajutat atunci când te-am rugat. Vreau ca acest ciorchin de struguri să te facă bucuros şi pe tine." Bucuria simplă şi pură care se citea pe chipul călugărului de la poartă îl ilumină şi pe el.

Călugărul de la poartă puse ciorchinele de struguri la vedere şi îl privi toata dimineaţa. Era cu adevărat un ciorchine splendid. La un moment dat îi veni o idee. De ce nu ar duce acest ciochine stareţului pentru a-i face şi lui o bucurie?

Luă ciochinele şi îl duse stareţului.

Stareţul a fost cu adevărat fericit. Dar îşi aduse aminte că era în mănăstire un bătrân călugăr bolnav şi se gândi: "O să-i duc lui ciochinele, astfel se va alina un pic." Astfel ciochinele de struguri a fost dăruit din nou. Dar nu rămăsese prea multă vreme în chilia călugărului bolnav. Acesta se gândi de fapt că ciochinele i-ar fi provocat o bucurie călugărului de la bucătărie, care îşi petrecea zilele transpirând în jurul sobelor, şi îl trimise acestuia. Dar călugărul bucătar îl dădu călugărului care se ocupa de biserică (pentru a-i face o mică bucurie şi lui), acesta îl duse la cel mai tânăr călugăr din mănăstire, care îl duse la un altul, care se gândi că ar fi bine să îl ducă la un altul. Până când, de la un călugăr la alt călugăr, ciochinele de struguri s-a întors la călugărul de la poartă (pentru a-i face o mică bucurie). Astfel a fost închis cercul. Un cerc al bucuriei.



Nu aştepta să înceapă altcineva. Este rândul tău, astăzi, să începi un cerc al bucuriei. Adesea este nevoie de o scânteie mică mică pentru a face să explodeze o încărcătură enormă. Ajunge o scânteie de bunătate şi lumea va începe să se schimbe. Iubirea este unicul tezaur care se multiplică prin diviziune: este unicul dar care creşte atunci când se sustrage. Este unica acţiune în care cu cât se cheltuie mai mult cu atât se câştigă; dăruieşte-o, arunc-o cât colo, împrăşti-o în cele patru zări, goleşte-ţi buzunarele, scutură coşul, răstoarnă paharul şi mâine vei avea mai mult decât înainte.
"(Nenu Cami)

things we thinking about

Once you'we seen massive you can never look away....
Biletele de dragoste tulbura visele...

vineri, 14 noiembrie 2008

Nicolae Iorga

In acesta lume saraca si urata,toti cersim cate ceva.Stam la colturile strazii cu sufletul facut caus si cersim dupa putina omenie,dupa putina dragoste.Dar cel mai adesea sufletul se ususca sub privirile celor prea grabiti si prea ocupati in mijlocul carora ne ducem zilele.Pentru ca...cel care nu va da,nu va primi niciodata

joi, 13 noiembrie 2008

Toamna

Te`ai gandit vreo data ca toamna poate fi frumoasa? Ca toamna poate sa aiba si frunze uscate care dau si se leaga lin, dar si soarele ce incet, incet paleste, e cald si totusi incepe sa adie o briza...peste tot gasesti culori de verde, galben si rosu. E anotimpul care te face sa cazi in melancolie. Culorile calde si diferitele nuante te fac sa visezi mai departe. Unii viseaza la masini, altii la case, altii vor bani si faima, altii eterna si neinteleasa dragoste, altii iti spun "de ce`uri" in cap iar altii doar admira si sunt simpli.
Daca urmaresti frunzele, iti dai seama ca e ca si viata omului, cresti, te dezvolti si ajungi la apogeu, iar toamna te duci de unde ai venit, dar sunt simple. Exagerat de simple. Nu iti pui intrebari de ce ai fost exact tu cel care s`a nascut, de ce ai avut astazi bluza maro pe tine si nu verde, de ce poti sau nu poti sa memorezi teoria la sisteme de operare. Si asta e pur si simplu...Frunzele sunt simple, oamenii in general sunt simpli, sau asa imi place sa cred.
Cel mai frumos peisaj se vede pe geam. In fiecare an, cand priveam pe geam la camin ma legam de ceva. Cand eram in anul I, imi placea sa admir teii, anul trecut admiram varfurile de la brazi si imi imaginam ca ma trezesc in fiecare dimineata la munte. Acum am parcul, plin de foioase. Ti`e drag sa stai si sa privesti, doar ca timpul trece repede, viata iti e plina de haos si de viteza, iar cand iti aduci aminte sa arunci o privire pe geam zaresti totul gol si pustiu.
Visul meu? Cred ca il am de la ziua mea, sa stau pe banca singura si sa ma gandesc si sa visez si sa citesc, sa ma plimb printre lume si totusi sa nu cunosc pe nimeni si sa traiesc in lumea mea. Dar visele nu devin realitate atunci cand le ai, pt ca altfel nu ai mai lupta si ai avea doar vise.
Asa si acum. Tragi de timp, te amagesti ca vei avea aceasta ocazie, ca vei fi un puric si nimeni nu iti are treaba pt macar o zi. Esti conectat si degeaba spui pas, viata te trage dupa ea, iar tu trebuie sa tii ritmul, altfel esti pierdut.
Un sfarsit de toamna minunat.

miercuri, 12 noiembrie 2008

Pt tine

Sunt o persoana care se scurge precum apa, prin cele mai neasteptate locuri si colturi, este peste tot.. si totusi nu ai cum sa o vezi...e inodora, insipida, incolora...poti doar sa o simti, e rece, iti da frisoane, te trezeste la realitate...si totusi ai nevoie de ea, chiar daca uneori e enervant de necesara si lipseste cu desavarsire...ori e in aer...ori e lichida..ori e gheata...Stii ca e acolo dar nu o poti atinge...

I know you had to lie to me, I know you had to cheat. But the means no longer guarantee the virtue in deceit.

A fost odata...

In sfarsit mi`am reparat greseala. Se zice ca doar daca il fortezi pe Dumnezeu, iti face ca lucrurile sa iasa cum vrei tu...dar sa te astepti la repercursiuni. Cam asa si la mine. Ma bucur ca nu ai mai ajuns sa citesti mailul. Ma bucur ca am reusit sa renunt la idee inainte de a citi acele randuri si sa asculti tot...

Uneori ma las dusa de ce simt pe moment, desi in general stau si analizez....Dar degeaba....se intampla uneori in momente proaste sa iei deciziile cele mai proaste. Acum bine ca a trecut totul.

"A fost un vis frumos, cu un baiat si o fata, un vis nascut in munti...nascut la o cabana...umbrit la brazii nalti carunti..ce astazi se destrama...." Aceasta e melodia care mereu ma duce cu gandul la Arieseni...La excursia cu Noemi&Dan, Raul&Roxi, Adina si Darius. A fost cea mai tare ever. Iubesc muntele...Desi in zilele astea sunt o epava, simt cum privirea lor vrea sa ma fure, zburatorii ca sa vie....nimeni urma sa le`o stie....
Vreau inapoi la munte. chiar vb cu Sorin ieri despre rasaritul de la Parau. Desi eu eram intr`o stare mai aiurea...am reusit sa il molipsesc pe saracul baiat...care tot incerca marea cu sarea....am reusit sa il fac si pe el melancolic. Oricum am fost cei mai nebuni si cei mai buni...am fost singurii care au vazut rasaritul..si cum spunea Sorin..si am si vb mult, mult de tot....mahmuri dar cu un hef de vb nebun...Bine, adevarul e ca nu voi uita niciodata cum am intrat amandoi in camera la Cata si cum m`am bagat in sacul de dormit si le`am tinut lectia ca dorm cu sacul pana pe fata si ca sa fie linistiti sa nu ma trezeasca ca nu ma sufoc...doar ca vreau sa dorm...Ok...sa nu uit cum ii deschideam pleoapele la Cata ca sa nu mai adoarma...si cum ii spuneam ca eu nu am somn...si ca sa deschida ochii ca sa ii pot povesti. Cred ca nici acum nu pot sa cred pe cuvant ca eu am vb cu Mihaela si cu toti care il cautau pe Cata si se speriau ca dadeau de mine in vila aceea infecta, cand eu aveam o camera super extra mega tare :)))) A fost super fain la munte...

Am ascultat Margineanu..Mi`am adus aminte de "prietenii" lui El Comandante...cum se dadeau la toate fetele...cum de fapt "a fost odata" era compusa de unul dintre ei...Oai si sa nu uit cum am invatat sa cant la chitara, cum Sorin radea de mine ca nu imi ajung degetele...si de cum tineam invers chitara...:))))
Vreau la munte...vreau sa schiez ca anul trecut...vreau sa stau pe busteanul din Arieseni alaturi de cel drag mie si sa ascult cum canta chitarele melodia asta. Dar exista doua mari probl...Nu am ajuns sa cant la chitara....Desi i`am promis la Sorin ca atunci cand va ajunge in Ro o sa ii cant eu ceva...Sper ca pana atunci sa ajung si sa pot canta macar o melodie cap coada....Ce spui de Miruna? :))))

Vreau la munte...Vreau pauza...am ajuns sa nu mai fiu impulsiva si sa ii las si pe altii sa ia calul de fraie. Fiecae isi vede de viata... Am ajuns sa pot spune, ok let`s go to the next level. Thnx So p sfaturi si pt timpul acordat....Miruna...:D

Multi pupici si ne auzim pe maine noapte...ca asa`i sade bine unui student de la poli
>:D<:*

marți, 11 noiembrie 2008

Cred ca melodia asta spune multe...




I need more time...I need time...where can i buy it?

"Nu te uita la mine pt ca nu vei citi nici o reactie"

Aceasta vb este deja celebra. Am invatat sa o spun pe un ton oarecum calm si cu o oarecare voiosie in glas. Nu cred ca cei din jurul meu nu o stiu....o stie si mama si e clar ca nici ea nu reuseste sa gaseasca motive, reactii si mai ales bucurii.

Pentru ce va scriu? poate imi pierd timpul....lumanarea incepe sa picure incet pe etajera. La fel e si sufletul si gandul meu. Nu conteaza daca e bucurie sau tristete, eu raman aceeasi persoana insensibila si cu inima de gheata pe care nimic nu o supara si toti sunt minunati.

Cred ca actoria era un model in viata mult mai ok, decat ce am ales. Am ales aceasta foma de comportament deoarece oamenilor nu le pasa ce si cum sunt...daca mai e nevoie sau nu de el...

But.....:D

luni, 10 noiembrie 2008

Big time

Nu stiu daca cineva a stat sa citeasca ce descriere are blog meu. "Putem accepta orice adevar, oricat de zdrobitor, cu conditia sa inlocuiasca totul, sa aiba tot atata vitalitate cat speranta careia i s-a substituit."

Ca tot vorbeam eu de schimbari si noi cai si noi inceputuri. Am observat un lucru, si anume ma plictisesc foarte repede. Extrem de repede. Este foarte dificil sa ai o asemenea persoana langa tine. Sa poti sa uimesti si sa ramai la fel de interesant mereu. Am prieteni o groaza, dar in momentul in care ei ma dezamagesc...si o fac constant...renunt...Asa a fost si cu Alinus, oricat de amice am fi, ce a fost nu se va mai repeta...e vorba de dorinta aceea de a lasa`o la o parte pt ca m`a lovit si mi`a intors spatele de fiecare data cand am avut nevoie. Nu are sens sa ne ascundem dupa deget. Nu e vb de repros sau de altceva...E vb sa recunoastem. Nu a fost sa fim in continuare best friends.

In seara asta l`am uimit si chiar dezamagit pe Z. E foarte greu sa ai o persoana like me next to you. E greu sa iti dai seama ca ceva a fost al meu si al meu a ramas, ca eu sunt stapana pe acel ceva, ca cineva care mi`a facut rau poate sa primeasca si el putin din acea rautate. E greu sa auzi vb foarte calm despre foste relatii si sa auzi cu lux de amanunte ce a fost, cum si cand. E ciudat si e greu sa ai pe cineva care poate vb foarte serios si foarte calm cum "roata se intoarce" si "fiecare la vremea lui" sau "deciziile nu le pot lua eu pt tine".

Uneori se intampla sa vrei, sa vezi ca nu se poate si totusi sa lupti. Intrebarea e oare stie? oare are sens? oare va dura? ce e mai bine?
Raspunsul la intrebare numai Dumnezeu il stie, iar tu poti sa il simti...Oricum basmul a fost o prostie...decat sa iei de la capat o relatie care oricum nu are soarta de izbanda mai bine din floare in floare ca o albinuta vreau sa zbor....Mai bine 10 dureri, decat un esec dus la nesfarsit.

Am plans, am ridicat capul, am gasit un baiat minunat, un amic adevarat, un frate de suflet si un prieten care e tot ce imi doresc. Ar trebui sa fiu cu adevarat psihopata sa renunt pt a simti roata doar pt o zi, pt a trece in trecutul care deja e lancezit. Am ceva proaspat si inspirat in fata, sa renunt la el pt o fata plangacioasa? Huh...:D I`m not crazy...i`m crazy just for my sweet prince.
Hugs and kisses

duminică, 9 noiembrie 2008

Impresii...refulari...

Ok...I know...scriu doar noaptea...Acum scuze nu prea mai am...dar totusi se observ ca e singurul moment cand pot lega doua vorbe coerente.

Sunt happy si unhappy....motivul?...Desi repet ca fericirea nu sta in oameni, nu sta in cel de langa tine, ci e chiar acolo unde te astepti mai putin, exact in inimioara ta si in capsorul tau, e greu...E foarte greu uneori un zambet cald te face sa zbori, alteori un gest te face sa plangi...Ehh si fetele astea..Sunt happy ca in sfarsit am ajuns pe acasa, sunt happy ca am o groaza de amici si mai ales ca am prietenii pe care ii am...dar uneori vreau mai mult. Huh...game over dear girl, another life`s begining.

Ok, a fost ziua marilor decizii, a fost ziua marilor cumparaturi...modificari...sentimente...pauze, de astazi, adica de maine vb mai pe romaneste, totul se schimba...Timp, responsabilitate, curatenie in minte si suflet.
E vorba aceea de a te pune si a invata pt scoala, de a iesi in Carturesti sa citesti ceva, de a te plimba prin parc...de a tine pe cineva drag de mana, de a zambi mereu si sa incerca sa ajuti oamenii si sa lasi probleme tale undeva in dulap.

Mi`a fost drag si dor sa stau cu oamenii care ma fac sa zambesc mereu. Oamenii aceia care desi sunt departe imi cunosc glasul si stiu cand sunt trista sau suparata. Oameni care atunci cand nu imi place ceva spun si nu joc teatru, nu imi e rusine sa recunosc ca sunt si eu fata[asta e pt prima data spusa cu o asemenea intonatie in acest blog], ca simt si ca am si eu unele vise. Pentru majoritatea din jurul meu, eu sunt acea persoana care e puternica, trece peste orice si este foarte rece, inima mea e un sloi de gheata. In Timisoara am doar doua persoane care stim si stiu asta....Niciuna nu stie de cealalta...Dar macar exista.

Trecand in sfera impresiilor, pt ca i`am promis la Ale ca ii spun pt a 100-a oara ca DA! mi`a placut la nebunie, mi`a placut la nebunie sa fiu printre niste toape de ISE, sa vad ce se mai poarta si cum, sa ma machiez excesiv, chit ca o fac si in Tm, acolo era ceva mai accentuat, sa fiu eu si sa nu cunosc pe nimeni, sa pot sa dansez pana sa imi vina rau si pe urma sa o iau de la capat, sa ma uit dupa baieti, sa ii "barfesc" cu fetele, sa vad atata credinta si curatenie sufleteasca. Nu sunt genul sa recunosc, dar oamenii aceia sunt mult mai buni ca mine, mult mai sufletisti si sunt cu mult peste mine...de ce? Pt cum se comporta si pt ce am devenit eu astazi...

Va imbratisez....trista si totusi vesela pt ce am langa mine.

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Luminile se indeparteaza..Ziua se ingana cu noaptea. Nu am reusit sa dorm de ore foarte multe. Am cazut la un moment dat, dar fiind in vizita m`am redresat si m`am pus pe picioare intr`un mod miraculos.
Ma intorc in Timisoara...dar cu o scurta halta la Arad. Astazi e ziua mamei, a fost si ziua lui Ale si a lui Z. Din greseala mea obisnuita nu am ajuns sa ii felicit prima, desi sunt oamenii cei mai importanti din viata mea. Sper sa nu se supere pe mine pt ca sunt atat de aiurita.
M`am simtit extraordinar. Am cunoscut oameni deosebiti, am fost la cheful lor de miercuri seara, intr`un club like D'arc la noi si la lautari. Desi nu am nici in clin si nici in maneca, a fost distractiv. Am vazut fete care habar by aveau sa danseze, dar toate era pe afara. Blonde sau brune, toate cu fusta pana la terminatia cozii. ?Toate miscandu`se libidinos si in culori exagerate.
In rest....drum bun...somnul care oricum la 4:57 e prezent.
Sa nu adorm si nsa raman in tren.:D
Hugs

vineri, 7 noiembrie 2008

News - scuze de critici dar mai o downuiesc si eu


Hey my dears!
Am ajuns intr`un final la Oradea. Am cunoscut foarte multa lume, socializare, vizitat de oras, iesit in club, iesit la pizza, mers la cumparaturi....stuff like this.
Ce ar trebui sa va spun eu de pe aici? Ca oamenii sunt extrem de buni. Sunt foarte deschisi si foarte credinciosi. Desi e in zona de vest mi se pare ca in aceasta parte influentele nu au ajuns foarte mult, desi vezi masini, haine, muzica, oamenii sunt extrem extrem de deosebiti. Baietii sunt specimenele rare pe care noi fetele le cautam mereu. De treaba, cuminte, frumos, devreme acasa, si toate bla bla`urile pe care fetele le cunosc.
Am cunoscut aici un baiat. Oau la cati sunt...ma gandesc si eu. Unul super tare, like my bro` Sorin de la Sibiu, ceea ce imi da in sfarsit sperante ca nu sunt tht oldfashion girl.
Ahh...cum e sa suferi din "dragoste"? Dupa sedinte intregi de terapie cu prietene si cu amici...ajung si eu sa mai simt fiori si sa reactionez ca fetele pe care mereu "le cert". Sunt si eu om si mai simt si eu cate ceva, dar ce`i al meu e pus deoparte..hai sa nu fugim dupa soareci cand acusi incepe sezonul de iepuri.
Ehh si tu...mai sunt si eu fata. So don`t talk like this....
Hugs!
PS: zilele astea am fost si eu aiurita si fastacita, imi era dor sa fiu si eu fata si sa am emotii si fluturi in stomac. Thnx So` for being with ur mind here.

luni, 3 noiembrie 2008

"E oficial de-acum. Începe un nou anotimp. Poate greşelile noastre ne determină soarta... Fără ele, ce ar defini vieţile noastre? Probabil, dacă nu ne-am abate niciodată...nu ne-am îndrăgosti, sau nu am fi copii, nu am fi cine suntem. În definitiv, anotimpurile se schimbă. La fel şi oraşele. Oamenii vin şi pleacă din vieţile noastre. Dar e reconfortant să ştii că cei pe care-i iubeşti sunt mereu în inima ta..
şi, dacă eşti foarte norocos...la o distanţă mica.
"


Se gaseste cate o persoana care reuseste sa ma dea peste cap complet, rar ce`i drept, dar si cand se gaseste..... Oricat de bine dispusa sau oricat de fericita as fi, sau as parea ca sunt, se gaseste cate o persoana care reuseste sa ma duca in starea aceea de a dori sa stai in parc pe o banca, sa plangi, sa razi, sa citesti, sa asculti Enigma si Katie Melua pana la epuizare.

Starea aceea de depresie in care nu auzi pe nimeni si nimic nu iti convine.

Nu e cea mai mare placere sa recunosc ca am gresit, nu e chiar fericirea mea sa spun ca ai avut dreptate, dar urasc sa ma simt prost pt niste lucruri intelese gresit. In mod normal, pt un om oarecare, nu mi`ar pasa catusi de putin. Adevarul oricum va iesi la iveala, mai devreme sau mai tarziu. Dar tu acum ai reusit sa ma faci sa ma simt cel mai prost si mai aiurea, ever. Ai ajuns sa imi spui lucruri pe care nu am crezut ca le crezi despre mine.

Was nice to meet u, peste ani si ani....
Sorry once again, tht`s all tht i hv to say.

duminică, 2 noiembrie 2008

Life

Hai sa va spun o poveste...o poveste atat de des intalnita in viata, incat actorii nu mai au nici o importanta.

Se face ca exista o fata si un baiat. S-au vazut, s`au placut..ce ramane de facut?...au trait o frumoasa poveste, a venit balaurul rau si a rupt vraja. Printesa s`a dus in lume si si`a vazut de treaba ei, dar gandul ei tot la Fat`Frumos. Cum se stie ca daca iti doresti ceva....e deajuns sa crezi...s`au intalnit din nou, s`au vazut, s`au placut, din nou marea vraja, dar balaurul a sosit mult mai repede, iar vraja s`a rupt mult mai repede. Si`au dat amandoi seama ca nu e vraja asta cea buna, si`au luat la revedere in diferitele moduri posibile, zambind, plangand, plini de nervi, plini de iubire, plini de patima....si au purces pe drumul vietii. Desi fiecare si`a jurat ca nu va mai iubi, ca nu va mai trece prin ce a trecut, iubirea le`a dat tarcoale la amandoi...au cunoscut oameni noi, au facut comparatii, au zambit si au mers mai departe...gandind mereu "ce copii...."
Dar se pune balaurul sa ii para rau pt ceea ce a facut. Si incearca sa isi repare greseala. Si ce te crezi? Ca desi printesa era deja cu gandul la un alt print, si suferea dupa comportamentul ciudat a altui crai din vest, iscoadele balaurului incep sa prinda contur, desi era constienta si incerca sa spuna nu, orgoliul ranit si vorbele printului din vest o fac sa aleaga cea mai proasta decizie, decizia de a iubi o secunda si a plange 1 minut, decizia de a se intoarce in trecut, pt ca viitorul arata prea sumbru...daca e sa sufere...sa sufere pt un om care l`a cunoscut....decat pt un strain.


Cam asa e in viata. De unde a aparut si unde se va incheia aceasta poveste? Fiecare e liber sa aleaga momentul in care va spune NU, momentul in care se va uita inapoi si momentul in care va incerca sa priveasca in viitor.

Am ales sa o povestesc pt ca in juru`mi vad viata fugind prin fata...vad orgolii, cuvinte spuse la suparare, cuvinte care vor sa doara, decizii pripite si decizii lungite....oameni care trec peste tot pt ca asa simt si pe cei care sunt foarte rationali.

Vin cu o intrebare....Merita? Merita sa fii sincer cu lumea ce te inconjoara? Raspunsul e la tine, dar stai si gandeste bine, pt ca o vorba spusa in vant, poate sa rastoarne o prietenie ce parea solida....

O duminica frumoasa!

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

Oamenii frunzelor

Aceasta formulare nu am gandit`o eu. A fost gandita de dearul de Z., in timp ce vb cu mine, intr`o conversatie telefonica lunga si cu multe nonsensuri, dar e foarte faina....so i used it here too.

Cad frunzele, ultima data cand am scris ceva era vara...era cald si purtam tshirt, acum deja am inceput sa iau polarul in camin, iar esarfele de la gat sunt la locul cel mai bun din dulap.

So...sa incep cu inceputul. Va anunt de pe acum ca este un post lung. Am facut multe. Am invatat sa iau decizii, asta cred ca e cel mai important lucru si de asemenea am invatat sa spun nu si sa am mai multa grija de mine.

Am fost un nonsens timp de 1 luna si ceva. Am reusit sa plang, sa urlu si sa fiu cea mai enervanta fata ever. Dar toate au un sfarsit si acum in sfarsit sunt back happy.

Am gustat putin din fiecare "drog" pe care ti`l da cunostintele multe si oamenii care roiesc prin jurul tau.

marți, 21 octombrie 2008

doar aberatii

Am ajuns sa postez lucruri lipsite de sens, lucruri ce ma inconjoara si sa fiu un alien intre oameni. Nu pot spune ca ma inconjoara binele, nu imi place ce am aflat in seara asta. Amalia a fost o draguta sa imi spuna tot, e mai bine asa, desi doare.

Sa reusesti sa citesti mintile oamenilor e marea dorinta a omenirii. Altii au avut noroc cu mine si cu deschiderea mea si exprimarea cuvintelor. Z. a avut dreptate...tacerea e ca mierea.

Am reusit si am aflat, ce se poate face? Move on.

Sa reusesti? mai bine las`o balta.

duminică, 19 octombrie 2008

Horoscopul cu dreptate

Si uite cum are dreptate din nou horoscopul, cel putin din cate pot eu observa pana acum. Inceputul e adevarul pur.

La inceputul acestei saptamani, esti tentat sa faci o investitie importanta sau sa iei o decizie irevocabila. Incearca sa privesti lucrurile ceva mai atent, inainte de a lua hotararea finala.

Simtul determinarii te va ghida spre mijlocul saptamanii intr-o adevarata „intrecere” de idei, pe care ai de gand sa o castigi.

In week-end, vei avea unele probleme din cauza colegilor, asa ca asteapta-te la mici conflicte de interese.

sâmbătă, 18 octombrie 2008

Exist?

Acum imi pun urmatoarea intrebare. "Mai exist?", "Mai traiesc?" sau totul e doar un vis lung lipsit de viata?.

Pe zi ce trece imi dau seama ca viata mea devine un drum, la propriu. Sunt mereu pe drum intre Constructii, Electro, Mecanica, ASPC, si toate combinatiile posibile. Mereu in intarziere, mereu pe fuga, mereu nervoasa si iritata, mereu prost dispusa.

E oare ce imi doresc? Am dat cu capul ca sa mai dau din nou? Nu mi`a fost de ajuns?

Nu, cu siguranta nu e deloc ceea ce imi doresc. Nu zambesc, nu rad, nu simt viata, nu respir, nu merg la baie. Mereu sunt grabita. Mereu sunt in criza de timp.

Imi e ciuda cand ii vad pe altii ca nu au nici un gand in viata dar ma incurca teribil. O fac cu atata drag, incat iti vine sa iti iei viata pana ce si cu o lingurita, desi e dureros acest mod, macar scapi si nu te incarci negativ.

Am ajuns sa nu ma tin de promisiuni, sa nu respect deadline`urile date de mine, sa intarziu mereu, si asta pt ce? stiu ca nu merita sa ajuti omul, pt ca omul prost, cum majoritatea suntem, sunt fuduli, si in loc sa aprecieze, tin ca orbetii de bata si iti mai fac si probleme. Oare mai merita sa inchizi ochii si sa ajuti oamenii? sa te faci ca ploua?

Ce doare cel mai mult? Cand iti tii gura inchisa, ca asa e normal, si omul care nu e deloc in masura sa vb, o face si da in tine si pt ca ai bun simt, nu vrei sa fii unul din mahala, taci si inghiti.

Am devenit o ursuza. Am devenit gri, palida si cu ochi albastrii de cearcane. De ce? Pentru ca am permis asta. Am permis ca viata mea sa fie o carte. Acum nu mai e nici macar un dictionar, e prima pagina a tuturor ziarelor din fiecare dimineata.

Nu imi place sa mi se scoata ochii. Am nevoie de cultura, concerte si de inspiratie. Faptul ca vreau sa fac, ajut, si dau cam tot, asta nu te face stapan pe viata mea.
Nu sunt robot sa gandesc inovativ, sa gandesc si sa proiectez in viitor cu 5 saptamani. Am invatat ca viitorul e jumatatea de ora ce urmeaza. Planurile nu le mai am de foarte mult.

V-am lasat.

Multumesc frumos Carli pentru melodii. Va multumesc baieti pentru concertul din seara aceasta. Aveam nevoie dupa spuneam de o pauza de lectura.

Oamenii nu ma inteleg ca atunci cand sunt jos la pamant si vreau sa dorm si sa ma lase in pace, trebuie sa o faca pt ca si guma se rupe la un moment dat.

Asa ca ma duc sa dorm in pace. Fara conexiune la informatie in Duminca aceasta. Pauza pana Marti. Luni imi vad de planuri si de problemele mele.

sâmbătă, 11 octombrie 2008

De ce oamenii sunt indiferenti? De ce oamenii sunt comozi si se limiteaza la ce au? De ce vor toti sa faca si toti propun si nimeni nu duce la bun sfarsit nimic?

Imi doresc un eveniment diferit si plin de inovatie, iar pe urma pot sa le iau pe fiecare pe rand, fiecare cu importanta lui...

joi, 9 octombrie 2008

sa nu uit...

Ceva de la Pitu si Marius [our dears trainers]

"
If you always hire people who are smaller than you, we shall become a company of dwarfs. If you always hire people who are bigger than you, we shall become giants.
"

Back in business

M`am intors dragutilor. Poate va pare ciudat ca pana acum nu am ajuns sa postez nimic, dar promit ca de acum asta va intra din nou in atributiile mele zilnice, la fel ca pana acum.

Ce am mai facut din 18 Septembrie? Acusi se implineste o luna de cand nu am mai postat nimic. Am fost in judetul Iasi, la Muncel, unde am cunoscut o groaza de oameni si m`am intalnit cu vechi prieteni. Am fost bolnava, ca asa ii sade unui om bine, mai ales cand e toamna inganata cu vara si acum am revenit la nebunia organizatiei si a vietii de student in Tm, care isi pierde vremea cu voluntariatul desi uneori poate ar fi mai ok sa stea pe fundul lui.

S`au intamplat prea multe ca sa va povestesc in doua-trei fraze. Cred ca ar trebui sa incep cu inceputul, inceput care nu pica bine la ora de 4:57. Asa ca va urez somn usor si vise frumoase.
Maine de dimineata ma voi posta frumusel pe caldaramul din Constructii si voi admira studentii.

Ne auzim pe la pranz! :*

joi, 18 septembrie 2008

De toate

Nu stiu cum se face, cum nu se face dar uneori iti vine sa ii iei pe cei din jur si sa le faci o baie buna de tot! Si cu multa apa rece ca gheata!

Ce s`a mai intamplat zilele acestea? Multe, dar multe de tot. Imi dau seama pe zi ce trece ca nu ma pot integra in nici un fel in lumea aceasta. Mor cand vad fetele ca spun ceva si fac cu totul si cu totul altceva. Bine, acest caz este intalnit si la baieti, dar macar baietilor le mai vine putin mintea la cap. Dar cand vezi tu fata frumoasa, desteapta, good looking sa isi piarda capul si sa renunte la orgolii si la ceea ce spunea acum 5 minute si sa isi lase cuvantul pt un baiat care ii face doar rau si care doar vrea sa stie ca prada mai e inca in colivie si el isi poate face in continuare de cap, iti vine sa le faci o baie la Polul Nord.

Am fost aseara la ceva prezentare la Centrul de Afaceri. Initial am vb cu Clau sa mergem prin Operei si pe urma sa ne intoarcem direct la Centru unde urma sa ne vedem cu Zoly si cu Alex. Good. Au aparut modificari in planuri deoarece in C20 au stat niste minunati baieti care nici macar apa nu stiau sa o traga dupa ce foloseau closetul, dar care mai mult ca sigur ca erau adevarate gorile cu o pilozitate demna de invidiat[NOT], pt ca atata par, de toate dimensiunile si formele, in diferite stadii[descompunere] am gasit incat aveai nevoie de o adevarata masca. Doar ca sa dai putina culoare camerei si toate planurile s`au dus pe apa sambetei. Asa ca am ajuns sa mancam o ciorba pe nerasuflate, calda si buna, dar foarte, foarte repede si am pornit voiosi spre Olimpia. Dar ce sa vezi acolo? O multime de lume, tineri la costum, fete aranjate, doar noi ca niste polisti convinsi, nici o treaba si nici un stres. Banuiam ca avem de`a face cu ceva companie OAU....cand colo....MLM....so whatever. Poate reusesc sa o prinda pe clau astazi la intalnire ;)))

Uff....La fel ca pe net BRB.

luni, 15 septembrie 2008

All That You Have Is Your Soul.



Guess what?


Viata se aseamna cu o spirala.Nu stim in care directie este tinta ei. Insa trebuie sa mergem in directia pe care noi o socotim justa. Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe.

vineri, 12 septembrie 2008

Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta

Hainele au creat mai multe iluzii decat religiile. O civilizatie este distrusa doar atunci cand dumnezeii lor sunt distrusi. Si sunt singuratati in suflet pe langa care trece sufletul insusi. Putem accepta orice adevar, oricat de zdrobitor, cu conditia sa inlocuiasca totul, sa aiba tot atata vitalitate cat speranta careia i s-a substituit. Emil CIORAN

joi, 11 septembrie 2008

Hai sa gandim pozitiv

Se intampla in viata ca acum sa ai totul si intr`o fractiune de secunda sa renunti la tot ce ti`a oferit bunul Dumnezeu. Sa renunti la viata, sa ajungi sa nu vrei sa mai lupti, sa ajungi sa dai tot ce te`ai zbatut intr`o viata pentru greseala unui om care nu a realizat cat rau poate sa faca. Dar incercarile sunt drumul catre fericire. Atata timp cat nu renunti si esti suficient de ambitios reusesti. Ramane de vazut cat poti sa lupti, ce forta si energie ai, dar mai ales cat de puternic esti la lovituri, pt ca niciodata nu vin singure.

luni, 8 septembrie 2008


Google, Search, Online, Muse, Duran, Duran, Bed, Game over, Go on, Restart

duminică, 7 septembrie 2008

It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you.We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something.

Somn si totusi nu adorm...

Cel mai greu imi e atunci cand nu pot sa spun tot ce as vrea si cum as vrea. Cand sunt suparata dorm. Si dorm mult de tot. Nici nu iti poti inchipui cat de mult pot sa dorm. Zi si noapte, daca nu plang, dorm si mai mult, daca plang atunci somnul nu e asa de lung din cauza ca supararea, nervii si incercarea de rezolvare pare sa vina mai repede. Astazi nu pot nici sa plang, nici sa dorm si duc pe picioare o sarcina mare.

In general, dupa cum am mai spus, nu sunt buna la luat decizii pt mine. Nu in sensul ca nu le pot lua pt altul sau sa nu dau sfaturi, dar cand vine vb de mine nu am obiceiul sa le iau. Le las sa vina rezolvarea de la sine, desi gasesc solutii si imi dau seama spre ce se indreapta nu pot sa spun din timp asa vreau si asa o sa fie. Acum sunt decizii de luat dar nu am puterea si forta de a o face.
Sper si parca sper in van. Incerc sa las sa se rezolve totul dar parca riscul e prea mare.

Oare merita? Wht should i do?

sâmbătă, 6 septembrie 2008

Oops!

"Marian: -Spune tu daca sunt eu figurant?
Laura: -Mai nu te cunosc foarte bine, asa ca nu vreau sa ma pronunt.
Lavinia: -Dar uita`te ce figurant e si ce impresii are in cap!!
M: -Am eu impresii in cap?
L: -Mai nu stiu ce sa iti spun....esti ok...
....
M: -Vezi si Laura a zis ca nu sunt figurant
L: -Mai eu nu am vrut sa te jignesc, asa ca ti`am facut un favor ca sa nu te jignesc...m`am abtinut.
....
M: -Eu doar am grija de mine, cum ma imbrac,.....
Lv: -Uite cum te comporti....
L: -Oai ce gay esti....Oops...am vrut sa spun okay. Scuze mi`a iesit!
Lv: -Asta spune mai multe despre ce parere are despre tine
L: -Serios ca a iesit, esti okay...doar ca esti mai feminin asa...
M: -Da...nu mai zic nimic"

vineri, 5 septembrie 2008

Tribute to drugs

Melodia aceasta statea frumusel ascunsa de Ceresica undeva printr`un folder. I`am dus dorul de undeva de la 1 Mai, dar cum se intampla mereu, cand cauti ceva ai mari sanse sa gasesti exact ceea ce cautai candva cu ardoare. Te invit sa o asculti si tu, a devenit una dintre favorite, desi e veche si poate e stiuta de multi...

To bad ca nu am gasit`o decat like this in varianta originala:

Cineva ma iubeste

Dimineata frumoasa mi`ai patruns in suflet, m`ai facut sa deschid ochii, sa sting telefonul si sa adorm din nou. Dulcele somn mi l`ai tulburat imediat cand am revenit la povestile si visele mele. Mi`ai luat persoanele dragi intr`o clipita, nu am stiut daca visez sau e realitate si totusi parea asa de linistit si implinit. Nu ii lipsea nimic, zambea si era fericit. Era exact asa cum l`am vazut cand a plecat in lumea cealalta. Eram la Predeal si mergeam spre Brasov, locul unde i s`a facut rau prima data. Am ajuns acolo, am stat de vb cu un tanar dragut si cand m`am intors sa ii vad pe cei dragi, ramasese doar mama, ai disparut intr`o clipita. Sunt fericita ca te`am vazut razand si ca erai fericit si ca iti era bine. Imi e dor de tine!!
Te imbratisez cu mult drag!

joi, 4 septembrie 2008

Pastila de buna dispozitie

Atmosfera din casa este de`a dreptul apasatoare. Au trecut deja patru zile de cand nu am iesit. Am stat si m`am zbarcit si m`am acrit si m`am indulcit. Acum e momentul sa mai si ies. Nu am chef de nimeni. Nimeni nu are cum sa imi ridice nivelul de la un strugure zbarcit la un strugure verde, plin de viata. Asa ca ma plimb frumusel prin urbea mea, ma uit la magazinele ce s`au mai deschis, admir lumea care a iesit la agatat si la apasat pedala de acceleratie. Imi aduc aminte de alti ani, cat de multa importanta dadeam la imbracaminte, la aranjat, la gesturi...doar ieseam in oras. Ajung pe mal, privesc lumea care se plimba linistita, imi dau seama ca toti au probleme, au ceva de ascuns, par fericiti si totusi in fiecare se zbate ceva. Imi vine sa opresc un om la intamplare sa ii povestesc problemele mele si sa imi dea un sfat cat mai obiectiv, dar aici nu e Bucuresti sau Timisoara, oamenii sunt putin mai speriati de asemenea abordari. Ajung in fata Mc`ului, incerc sa par cat mai preocupata de altceva, nu am chef sa dau de nimeni cunoscut, sa mi se faca cu mana sau sa fiu strigata, de aceea pornesc muzica si aud in casti doar OCS si Judas. Stau la coada, dar cumva se face ca mereu cineva se baga in fata mea, nu spun nimic, ma uit la casiera, ma uit la domnii minunati care tot imi intra in fata, unul dintre ei ma intreaba cu un zambet pe buze.."Pot sa iti ofer ceva de baut?" imi venea sa ii raspund cu toata furia ce o aveam in mine, dar zambesc politicos, sunt calma si cat se poate de plictisitoare pt a`l lasa sa insiste. Dupa ce imi iau paharul mare, plin de gheata si asa de mult dorit, sorb cu pofta din Cola si imi fac loc sa ies. Ajung sa raspund la telefon, trec strada foarte lejer, este verde si totusi un Audi frumusel incepe sa claxoneze, ma uit din nou la semafor- verde...nu ma stresez sa ma misc mai repede...baiatul pare sa se enerveze, ca sa nu mai fiu asa scorpie intorc capul si ii zambesc. Zambeste si el si termina cu claxonatul[WTF?!?!]. Merg mai departe in plimbarea mea, nu am chef sa vad pe nimeni si parca buna dispozitie lipseste cu desavarsire. Bomba! In fata mea se contureaza doua fete cunoscute si dragi mie. Filip! Vecinul meu drag si scump. Unul dintre baietii cu care bateam mingea, cu care ma prosteam la karate, unul dintre "baietii de la banci", unul de`ai nostrii...cred ca intre timp termenul s`a schimbat in "una de`a lor", pt ca nu am mai vb cu ei de ceva timp. Stam in mijlocul strazii si incepem sa povestim. Nu ne pasa ca oamenii trebuie sa ne ocoleasca. A intrat la facultate si iese cu Alex sa se vada cu prietena lui la un suc. Ma invit aproape cu nerusinare, evident ca se poate, evident ca am avut o seara minunata cu depanari de amintiri si multe rasete. Un suc intr`o terasa de "fite" unde puteai sa vezi oameni gen Cristi Cotuna, gen Toni, Slaviciul si EGB erau la putere acolo, o groaza de cunoscuti, dar cei mai importanti in aceasta seara cu Filip si Alex. Sa le dam cuvantul.

Singuratatea e o modalitatea foarte des intalnita de a lua unele decizii. Omul de langa iti poate spune o vb care nici nu isi da seama ce adevar graieste si cat te ajuta chiar daca uneori e foarte dureroasa.

marți, 2 septembrie 2008

Un moment special

Pentru ca ieri am fost poate un strugure acru si necopt, ii multumesc lui Alin pt tot spriinul si rabdarea ce o are cu mine. A good word, said in the right moment is priceless. Thank you!

Nemurire


Respect renasti indata
Si aduci iubirea
Un zambet lasi pe fata
Si semeni fericirea
..
O casa si o para
Rezulta o speranta
O rata si o carte
Rezulta nemurire
..
Un greier se-ncalzeste
La focul fara flacara
Un veac se scurge-ndata
Pe-al timpului drum stramt.

A.Totorean [18 August 2008, Taize]



O

O pulbere-aramie
Pe-un chip lucid si palid
..
O raza plumburie
Pe-ale cantecului note
..
O soapta insetata
Pe buzele-nclestate
..
O lume-nfricosata
Pe strazile pustii.

A.Totorean [18 August 2008, Taize]

E 2 noaptea si oamenii au chef de glume!!!

Este de`a dreptul extraordinar sa vezi cum oamenii fura parole si incearca sa afle cat mai multe lucruri despre tine. Chiar sunt curioasa ce a descoperit acest tanar in lista mea de messenger sau in mailul meu? Sunt intr`adevar foarte multe contacte, mereu sunt cateva zeci online, dar ce altceva puteai sa afli? Iar privind mailul...Ce naiba credeai ca o sa gasesti? Declaratii de independenta? Marturisiri socante?...Hai sa fim seriosi...E un mail normal, cu un trafic normal, cu probleme obisnuite si chiar nu sunt dezvaluiri atat de socante...
Sper ca te`ai simtit minunat...Sa vedem cat va dura parola asta si cand te va roade din nou curiozitatea...

PS:Si de ai fi putin destept, nici nu ar trebui sa iti bati capul ca ti`o spun cu mare drag...

luni, 1 septembrie 2008

Daca vrei

Daca vrei privirea sa o las in podea, calca peste ea, calca peste ea....


M`am trezit de dimineata cu o durere abdominala urata de tot....am aflat mai tarziu ca degeaba vrei sa te crezi Praslea[si acum nu fac referire la Cata al nostru ;))] sau Xena, ca sigur nu vei reusi sa fii untouchable. Te poate atinge foarte usor raceala sau mai stiu eu ce. Cam asta a fost si cu mine, dupa ce am vegetat prin pat, asta dupa ce am reusit sa trimit celor carora le aveam adresa de mail raportul de la Parau si dupa ce am incercat sa il fac pe Cata de la Tm sa invete cate ceva; Desi aveam o adevarata farmacie in mine, mai mult ca sigur ca erau si medicamente care isi schimbau efectul in combinatie cu altele...am ajuns sa dorm frumos datorita pastilelor "Bien dormir" si sa ma trezesc plina de viata ca un nou nascut.
Dar precum orice nou nascut are idei copilaresti, si mie mi`a sarit mintea la ceva. Era cam tarziu sa ajung pe la Altex sau la Domo asa ca m`am pus frumusel sa il sun pe Sali sa ii spun ce imi trecea mie prin minte si daca are rost sa pun in practica. Dupa ce l`am trezit pe saracul om si mi`a spus ca e ok, neuitand sa spuna "Din colectia aventurilor licuriciului", m`am apucat sa fac eu reteaua in casa. Nu ca nu ar fi mers, dar Ceresicii ii sta bine in sufragerie, are nevoie de spatiu, de iesit pe balcon, de plimbari pe te miri unde prin casa...asa ca singura fiind m`am apucat te mutat cabluri, modelat dupa perete, ascuns frumos sa nu se vada...iar cand ai mei au sosit..surpriza merge netul in sufragerieeeeeeeeeee....Se cam intreba tata de ce apar casutele de mess, dar a crezut ca mi`am facut abonament si la Internet de la Orange, ca doar zilele trecute ii povesteam ca eu dadeam 10 euro asa anapoda pe net si nu il foloseam deloc...si oricum stie ca atunci cand e vb de inovatie si noutate stau si incerc sa aflu ce si cum si mai ales daca merita...

So today i`m happy. Sunt fericita si pt mine ca am reusit sa mai fac ceva ok dar si pt my dear friend S.

Va imbratisez, noapte buna

Zi de vara pana`n seara

Somn, Delete, Refresh, Add, Stand By, Shutdown

[Andrei Joldos-CJ]

sâmbătă, 30 august 2008

Printre multime

Zi insorita intr`un frumos oras. O tanara trece grabita, vorbind la telefon foarte preocupata, pe langa o terasa. Se aude un nume, se opreste, ramane inmarmurita de uimire. Lasa telefonul, il saluta pe tanarul care a strigat`o, se iau in brate si incep sa zambeasca. Ea o drumerita, el ca un clujean veritabil. Negru si alb, la fel ca cerceii ei, la fel ca drumurile lor. Stau, schimba telefoanele si pornesc amandoi in directii diferite.

vineri, 29 august 2008

Interesting

Am ajuns sa citesc blogul Andreei Raicu, si printre posturi am gasit ceva foarte interesant si chiar adevarat.

“A defini iubirea e foarte simplu: o combinatie puternica de deschidere si caldura, care ne permite sa intram intr-un contact real, sa ne bucuram de el sis a-l apreciem, si sa ne simtim bine cu noi insine, cu ceilalti si cu viata in general. Deschiderea-DA-ul neconditionat al inimii- este esenta iubirii. Caldura este expresia de baza a iubirii, nascandu-se ca o extensie naturala a acestui DA-dorinta de a-ti intinde mainile si a atinge, a te conecta cu si a hrani ceea ce iubesti”

“Conform sfintilor si misticilor, iubirea este materialul din care suntem facuti; suntem creati din caldura si deschiderea ei. Nu trebuie sa fim mari intelepti sa recunoastem asta. Tot ce trebuie sa facem este sa aruncam o privire onesta asupra lucrului ce face viata sa merita a fi traita. Cand prezenta iubirii este vie si traieste in noi, nu exista niciun dubiu ca viata noastra isi urmeaza telul si este plina de sens, indifferent de circumstantele exterioare. Simtim ca suntem conectati la ceva mai presus de fiinta noastra. Asta face ca povara izolarii si alienarii sa ne fie ridicata de pe umeri, umplandu-ne de pace si bunastare. Dar atunci cand iubirea nu e prezenta, ceva intotdeauna ne intristeaza, nu pare a fi in regula; ceva pare ca ne lipseste si ne este greu sa gasim bucurie, chiar si atunci cand circumstantele sunt favorabile. Cadem usor prada lipsei de sens, anxietatii si disperarii.Aceste adevaruri simple sunt sustinute si de cercetatarile stintifice, care confirma ca legaturiel noastre cu ceilalti afecteaza dezvoltarea sanatoasa a creierului, a sistemelor endocrin, imunitar si si a echilibrului nostru emotional. Pe scurt, iubirea este forta centrala care ne sustine viata si o ajuta sa functioneze. In cuvintele inteleptului Indian Nisargadatta Maharaj: “Viata este iubire si iubirea e viata.”

“in esenta, majoritatea lucrurilor pentru care ne zbatem-siguranta, bogatie, statut, putere, recunoastere, validare, pretuire- sunt cai prin care incercam sa umplem un gol din noi insine, un gol format din cauza indepartarii de iubire. Ca moduri prin care incercam sa castigam iubirea indirect, aceste gratificari surogat nu ne hranesc cu adevarat, pentru ca nu ne ofera senzatia adevarata. Sunt asemenii mancarii de la fast food. Esecul lor de a ne hrani nu face decat sa ne sporeasca foamea interioara, determinandu-ne sa alergade nebuni pe roata de hanster a succesului, sperand cu disperare sa castigam vreo recompensa care sa ne satisfaca realmente. Este la fel pentru toata lumea.”

joi, 28 august 2008

Senzatie ciudata

In viata fiecare ne dorim la un moment dat ceva ce pentru unii e foarte usor de obtinut, iar pentru noi pare ceva imposibil. In general punem imposibilul in fata, nimic parca nu poate prinde viata si totusi ajungem sa traim, sa ni se implineasca vise si mai ales ne este demonstrat ca daca mai si crezi poti sa ai parte de tot.

De ce spun asta? Pentru ca in lumea aceasta sunt mai multe tipuri de femei. Femei care vor sa se bazeze doar pe ele, sa fie puternice si mai ales sa poata conduce si sa se descurce singure, normal ca in general in spatele lor stau barbati foarte puternici, care le sustin si care le incurajeaza; sunt femei care stau in spatele unor colosi si care nu scot un icnet in fata lor si sunt femei care se multumesc cu o slujba, se duc acasa si muncesc si acolo, isi ingrijesc sotii, copiii, dar care nu`si doresc nimic mai mult. Totul e bine asa cum e.

In viata mea, am intalnit tot felul de oameni, femei si barbati..., femei foarte puternice, femei foarte lase, care isi sustin sotii fara sa aiba un cuvant de spus in fata lor. Ce m`a impresionat foarte mult a fost o distinsa doamna, care a avut toata sustinerea sotului ei, un mare om de afaceri, desi numele lui nu era prea bine cunoscut in politica. Era mandru de sotia lui, nu a ezitat o clipa sa o sustina, desi nu stia de fiecare data despre ce era vb, dar avea incredere in ea. Un cuplu demn de apreciat.

Vara aceasta am dat doar de asemenea oameni. Oameni care desi le era greu sa renunte la cei de langa ei, o faceau pt ca stiau cat de important era pt celalalt ascensiunea profesionala. Am patit`o si eu. Am ramas foarte placut impresionata sa vad ca in jurul meu sunt oameni care chiar ma sustin. Prietenii au fost mereu alaturi de mine, dar la un moment dat s`a gasit persoana aceea care sa ma mobilizeze. Sa ma faca sa imi doresc mai mult si sa incep sa pun problemele..."Daca nu fac asta...Nu ajung sa merg acolo...Sa vizitez asta...".

Cand simti ca ai pe cineva in spate, care mai ca nu te impinge, ca nu te trage el, cu cat e mai greu, cu atat iti vine sa nu o lasi balta, sa nu renunti.

Daca e sa ma gandesc la trecut, pot doar sa pun ....(puncte de suspensie), !!!, sau !?!?!?! (semne de exclamare alternand cu cele de intrebare). Unde mi`a fost capul? Why me? Pentru ca doar din greseli invatam. Imi dau seama cum poti renunta la viata ta obisnuita doar din cauza ca ai dat de o viata cu care nu erai obisnuit si pentru ca nu te`ai stiut opri la timp.

Cat mai e de platit pentru greselile din trecut? Sa speram ca acest lucru se va incheia in toamna.



Vis de toamna...Vf. Omul

luni, 25 august 2008

Si totusi e ciudat....

De cateva zile traiesc in viitor, prezent si trecut. Trecutul dureros de trecut, cum s`ar spune, prezentul placut si plin de viata, si viitorul ce straluceste in fata.
Ieri am ramas socata cat de mult m`am schimbat de cum eram inainte. De faptul ca am ajuns sa imi stiu drepturile si mai ales sa respect lumea si sa fiu diplomata cat se cere, dar cand vine vb de nesimtire sa pot raspunde si sa nu imi fie rusine ca omul e mai in varsta.
Faptul ca un om mai in etate te jigneste cu ceva, ar trebuii sa dea de gandit. Normal ca daca e vb de nesimtire din partea ta, normal ca lasi totul si nu ripostezi, dar cand vezi ca oamenii sunt suparati ca esti tanar si ai alte lucruri in preajma de cum erau ei obisnuiti si mai ales ca poti sa ai acces la ceva ce ei nu au putut, reactioneaza foarte urat.
Ieri a fost o zi de transa pentru mine. Am reusit sa pierd cel mai mare nr de trenuri de cand ma stiu eu. Am pierdut trenul de 16, trenul de 17 si cand am ajuns in gara la 20, trenul era plecat deja de 10 minute. Urmatorul tren, maine dimineata la 4:44. M`am pus sa dorm tarziu. Am stat cu baietii de povesti si la Harold and Kumar, part II, si am ajuns in camera de abia la 1 si jumatate, foirea si pregatirea de culcare m`a facut sa ajung sa termin cu totul pe la 2 jumatate. Asa ca am adormit frumos pana la 7 cand nu aveam timpul necesar sa prind trenul, asa ca acum sper sa ajung la Arad.

Si totusi nu imi pare rau...m`am odihnit si am povestit cu baietii de la liga ETC, a fost destul de ok...
Reveniri din Arad...

vineri, 22 august 2008

Timisoara

Am ajuns de cateva zile prin Timisoara. E o caldura mare, mare de tot. De doua zile incerc sa fac si altceva decat sa vegetez si sa stau sa dorm si sa ma it la diferite filme. Degeaba incerc sa ma vad cu lumea si sa iau parte la diverse activitati...Pur si simplu caldura si starea de euforie de la munte nu ma lasa sa ma implic in nebunia asta.
Ok...Sa o lasam pe Cori sa termine cu nebuniile din cap si povestim mai tarziu...Reloaded,....

miercuri, 20 august 2008

Stare de bine

Toti simtim in unele perioade ale vietii ca parca plutim, ca avem toata lumea la picioare, ca avem sprijin si ca putem sa mutam muntii din loc. Pentru asta sunt de "vina" prietenii. Prietenii ni`i alegem si ei sunt langa noi, fie ca sunt la distanta fie ca sunt aproape. Pot sa fie doar cunostinte sau pot sa fie prieteni vechi, important e o vorba buna spusa intr`un moment potrivit.

Ma intorc la invatat si visez la munte.

marți, 19 august 2008

Back in town

Inapoi in Arad, in oras, in agitatie, caldura, praf, dar cu multe amintiri frumoase si cu oameni minunati. De ieri dimineata cand m`au trezit fulgerele si ploaia mi s`a pus un nod in gat. Era ziua plecarii. Ziua in care ne luam ramas bun unii de la altii si ne promiteam ca va mai exista macar o data sansa de a ne strange in brate si a ne intreba de sanatate. Ziua despartirii....the day that most of us hate it.

Momentan simt un amalgam de sentimente, fericire, furie, implinire, frustrare, parere de rau, bucurie, zambesc si totusi imi vine sa plang, sa inghit nodul ce imi sta de cateva zile in gat.

Am ajuns frumos in gara. L`am intalnit pe "El Comandante" si au inceput nervii si stresul. Problema mare era ca nu am luat bilete din timp. Pt mine nu era o problema, Chiar nu imi pasa deloc, problema era ca Raul se agita ca un Pepsi, si evient ca nu putea sa rezolve nimic. De cum s`a facut Duminica nu aveam dispozitia necesara de a pleca. Adevarul era ca in aceasta tabara imi doream sa fiu cat mai antisociabila si sa stau cat mai mult singura si parca de cum am plecat de acasa nu aveam chef de nimic.
Undeva inainte de Brasov, gasim in tren un cuplu care venea cu noi la Parau. Super great si super ok. Oamenii veneau din Baia Mare si erau foarte veseli si vorbareti. Aflam ca trenul are intarziere si nu avem cum sa coboram la statia care urmeaza ca de abia e Brasovul si mai avem ceva de mers. Ajungem si in Predeal, luam autobuzul, ajunge sa aflam unde stam, ne dam "importanta" si afisam prostia pe care o ascundem in capatana si fiecare isi vede de viata. Fiecare cu oamenii care i se pareau ok, eu cu "baietii de la Vest"[Dorin, Sergiu, Cata], cu "baiatul cu parul lung" & Co., iar El Comandante cu fetele ca doar avea din ce alege. Se anunta o saptamana frumoasa dar si cu multi nervi, nervi ce au aparaut de cum am urcat in tren.
Dupa doua zile in care incercarea de comunicare nu dadea nici o roada am ajuns la decizia de a face fiecare ce vrea, dar cu conditia de a comunica in probleme ce ne implicau pe amandoi. Evient ca orgoliile au fost prea mari si fiecare si`a urmat cararea vietii impreuna cu oamenii alaturi de care se simtea bine.

Primul si singurul traseu care l`am facut toti impreuna a fost Cabana Trei Brazi. Un traseu usor si cu o priveliste frumoasa. Problema era lipsa de antrenament si incercarea baietilor de a impune un ritm cat de cat, care pentru majoritatea, care nu mai facusera sport demult, era foarte alert. Pe urma am coborat in Predeal, care pe unde a putut, a apucat si cu ce a stiut. Unii prin padure, altii pe sosea, altii cu masina. A urmat stationarea in fata ABC`ului si luarea de decizii si extradecizii. Am pornit frumusel pe jos inspre Parau. Am pornit in fata cu Sorin si cu Vladut, dar cum eu avem un pas exagerat de mic, cei din urma ne`au ajuns. Numai bine ca atunci a inceput adevarata imprietenire a noastra. Dupa acest drum ne`am cunoscut mai bine noi intre noi, stiam cam fiecare de cat poate si cum ii e ritmul.

A doua zi, o parte din gasca mare s`au dus la Cabana Omul, iar noi, cei cu mersul pe jos din Predeal pana in Parau, propuneam alt traseu. Cabana Trei Brazi, Cabana Secuilor, Cheile Rasnovului, Pestera Groapa de Aur, Parau. A fost un drum lung, dar cu senzatii nebanuite. Teama si frica faceau casa extraordinara cu admiratia pentru minunatiile naturii. Inconstienta si curajul ne`au aratat posibilele refulari ale naturii pentru omul care incearca sa se puna stapan pe tot.

A treia zi, dupa o zi destul de lunga, Praslea al nostru a fost personajul principal. A fost putin vesel si extrem de comic. Am povestit pana seara tarziu, un pahar de vin, de tarie, si urmatoarea zi mersul la Babele se anunta cu multe dureri de cap si ameteala. Sunt foarte madra de cei care au urcat pe Jepi pana sus. Ii felicit pe aceasta cale pe Sorin, Vladut, Praslea, Sergiu, Dorin, Roxi, Doina si Adi. Au parcurs un traseu foarte dificil, nu au stiut ce ii asteapta, dar s`au descurcat de minune. Ne`am intalnit sus la Babe, dupa ce am stat la rand la telecabina aproape 4 ore si...Am ajuns sa ma bronzez cu urme, la fel ca tractoristii. Am stat pe pietre, am baut bere si am admirat privelistea. A fost o zi obositoare pentru baieti mai ales, iar seara leaganul a ascultat din nou peripetiile din acea zi, unde gustam vinul, pus la rece de 3 zile, dulce, alb.

In urmatoarele zile am vegetat, am cantat la focul de tabara, la focul de gratar[hihihihi], am invatat si eu cateva note la chitara[thnx Sorin], am vizitat ce mai credeam noi ca are importanta. Am vazut rasaritul, cum prima raza de soare iti mangaie chipul, a fost un sentiment extraordinar. Sa simti cum trupul rece ti se incalzeste doar de la o luminita. Senzatiile si toate trairile din aceasta saptamana nu au cum sa fie exprimate intr`un blog, in cuvinte si mai ales intr`un timp asa de scurt.

Desi nu imi doream sa plec la munte. Desi nu vroiam sa iau contact cu nimeni si imi doream sa fiu doar eu, acum pot spune ca nu se putea intampla ceva mai frumos decat saptamana ce a trecut. Oameni extraordinari, plini de viata, care mereu luau doar partea frumoasa a lucrurilor.
Sper sa ne vedem cat mai curand la cabana UVT de la Poiana Marului, cand am promis ca macar o melodie voi stii sa cant la chitara, iar la Sorin ii vom trimite inregistrarea.

"Draga Miruna, iti spun printre soapte; imi place camasa ta de noapte; dar, mai ales, vreau sa-ti dau de stire sa mi-o lasi ca amintire, sa mi-o lasi ca amintire. Nespus de frumos dormeai o noapte blanda, zambeai prin somn iar eu stateam la panda, sa nu te trezesc sa tulbur visele tale, dar vreau sa-ti iau si costumul de baie, sa te-admir cu si fara costumul de baie. In Gradina Botanica, intr-o duminica ea se plimba. Ne-am fotografiat cu un vechi aparat automat. Un celebru si bun coleg de facultate spunea c-aveai blugii rupti la spate, veneai spre casa cand afara ploua cu troleibuzul optzecisinoua, blonda si trista cum ne-ai placut noua. Cu palaria de paie cu panglica mov, ieseai din cladirea de pe strada Snagov, usor te-ndreptai spre Calea Mosilor sa-ti iei bluza pepit de la Bucur Obor, bluza pepit de la Bucur Obor. Venind din practica poseta galbena ea isi lua. In magazin-a intrat fusta si-a cumparat maxi-nflorat.
Draga Miruna, ce rost are sa-ti cumperi toate lucrurile acestea? Cheltuiesti o suma prea mare de bani ... De fapt, stii foarte bine ce-ti spuneam in seara aceea,
printre soapte: Imi place camas ta de noapte, Dar, mai ales, vreau sa-ti dau de stire
Sa mi-o lasi ca amintire, Sa mi-o lasi ca amintire ...
Acum ma privesti dintr-o poza cu zimti, Atunci aveai nervi dar si buze firbinti, Si te-auzeam cum strigai, printre soapte: "Unde-i camasa mea de noapte ? Unde-i camasa mea de noapte ?"
La mine-i camasa ta de noapte, La mine-i camasa ta de noapte, Plang pe camasa ta de noapte, Plang pe camasa ta de noapte, Plang pe camasa ta de noapte ...
"[Miruna - Pasarea Colibri]












duminică, 10 august 2008

Predeal, Paraul Rece, Busteni

E doar 18:41. La 22:48 am trenul spre munte. Raul este deja in Timisoara si nu dureaza mult sa ajunga in Arad. Acum 5 minute cand am vb cu el, ma intreba ce fac si cum ma simt[eu cu problemele mele, s`au adunat toate acum]. Raspunsul a fost cat se poate de evaziv la prima intrebare...Aaahh...Stii bine, doar ce am iesit de la dus si mai pun pe aici...Adica trebuia sa ii spun adevarul? Ca de fapt eu de abia mi`am facut unghiile si in mai putin de 2 ore eu trebuie sa ajung sa strang tot si pt asta mai trebuie sa ajung si pana la un hypermarket ca sa imi fac ceva cumparaturi pt drum? Anyway, baiatul nu e prost si normal ca s`a prins. M`a facut lenesa. Dar degeaba ca nu ma simt. Pt cate drumuri am facut anul acesta m`am obisnuit. Sunt constienta ca pot sa termin un bagaj de 5 zile in 10 minute si nu exagerez. Asa ca mai scriu 3 randuri si ma apuc ca poate ar fi cazul sa imi pun si haine girlish.
Sunt mandra ca m`am documentat si am verificat vremea, pt ca sa stiu ce haine punem, marcaje turistice, obiective si btw vor fi doua festivaluri in perioada asta, cel de muzica clasica, si zilele Branului. Deci trebuie sa tinem minte.
V`am pupat si ma duc sa termin si eu de impachetat!
Vacanta placuta in continuare si sa va iubiti mult!
Next stop, Predeal. C`ya there.

joi, 7 august 2008

Next step

Deci am stat aproape o saptamana pe la bunici, cu prieteni vechi, printre manele si muzica populara, printre un calut, o oita, un ciobanesc...Acum chiar exagerez, dar oricum se stie bine ca la tara nu multi asculta ceva de calitate, majoritate o dau cu turaiul si cu femeia si cu banul. Uneori as spune ca evit astfel de persoane, dar oricum unele desi nu au o cultura foarte mare, sunt oameni sinceri si foarte de treaba. So las in urma viata de la tara, care desi uneori rasuna toata strada de Guta si Salam, e o viata frumoasa si careia i`am dus dorul. Ce poate fi mai frumos decat sa iti culegi rosia si ardeiul proaspat din gradina si sa stai sa admiri cerul, sa urci pe deal si sa iei o gura de aer curat, sa mananci o zmeura sau un mur?

Anyway...:D Next stop is Vl. Prahovei. Anul trecut asta era in plan sa merg dupa mare, pe vl Prahovei, normal ca planurile nu ies exact la momentul dorit, dar anul acesta am avut timp sa imi implinesc toate visele. Am fost de foarte multe ori pe vl. Prahovei, dar chiar imi era dor de ea. Sa stau si sa o redescopar it`s my dream. Acum pot sa visez la altceva, who knows cand vor deveni realitate?

So Brasov here i come!

miercuri, 6 august 2008

For my dear friend Jamal

I hope to see u as soon as possible...Enjoy some it

















Cand senini, cand verzi

De unde titlul? Din melodia mea preferata. :D
Uite cateva randuri dragute:

"Sunt bucuroasa, sunt vesela, sunt plina de viata, sunt cea mai mare iubareata. Iubesc! si mai ales simt ca sunt iubita. Ma simt pe deplin implinita. Simt ca pot sa reusesc in sfarsit in tot ce mai am de facut. Simt ca cineva ma intelege, ma apreciaza, ma place asa cum sunt eu. Mofturoasa, suparacioasa, iubareata, pisaloaga, indiferenta....Ma place pentru cat sunt de deschisa cu oamenii, pentru modul cum ma comport cu ei, pentru cum ma implic, pentru ca sunt aiurita, pentru ca imi fac mereu timp pentru el, desi uneori sunt sleita de puteri. Ma place pentru cum gandesc si cum ma descurc cu totul din jurul meu. Pentru modul in care imbin tot ce trebuie sa fac si toate intalnirile cu ceilalti prieteni, colegi. Ma place pentru ca sunt eu si nu pentru ca am un nume, o functie, pentru ce prieteni am, pentru bani, pentru cum sunt vazuta in societate. Ma place pe mine! Si sunt mandra ca nu trebuie sa simulez nimic.

Sunt mandra ca pot sa iubesc in voie, sa il iubesc uneori in taina(ce poate fi mai romantic decat asta?), ca sa nu isi ia lumea in cap. Pot sa il strang in brate si pot sa incerc sa visez cu ochii deschisi pentru ca sigur nu o sa`mi deschida ochii brutal sa imi arate cat e de urata lumea. Ajung sa nu mai pot sa imi doresc nimic pentru ca am tot. Nu am o dorinta ce sa nu imi fie indeplinita sau care sa nu fie macar un plan in viitorul apropiat.

Celelalte relatii au fost doar niste cristale de zahar in cafeaua amara. Acum am ajuns la cea mai delicioasa cafea. Altceva? Un frappe? cu putina gheata si putin shake se ajunge si acolo. E cafeaua de baza. Punctul de pornire pentru orice alt fel. Conteaza baza de la care pornesti. Conteaza sa mergi pe un parau si sa ajungi la marele fluviu. Ceilalti au fost doar niste copilarii si niste "joace", cum ar spune nepotelul meu, acum totul devine serios si se complica.

Va doresc si voua un telefon cu cat mai multe mesaje, cat mai multe baterii schimbate si cu cat mai multe dovezi de iubire; clipe cat mai frumoase, momente tandre cat mai intense si cat mai putine cuvinte. Va doresc si voua jocuri de intalniri, astazi ne vedem, maine ne vedem, si cand ajungi sa iti cunosti ursitul, sa iti fie putin rusine ca te`ai jucat si ai renuntat atata timp la a`l vedea si a`l cunoaste cum e el.

Nu exista relatie de lunga durata. Niciodata nu stii cat il vei avea aproape pe cel care l`ai cunoscut ieri, dar ajungi peste un timp sa il cunosti si ajungi sa iti construiesti tu o relatie de lunga durata.

Iubire! Si doar atat!"

:*

Oameni

Oamenii pot sa fie foarte ciudati. Este de`a dreptul extraordinar cum oamenii se pot enerva dintr`o nimica toata, sa strige, sa urle, sa dea ordine, sa fie mereu "inervati" si enervanti. Mi se pare ca acest lucru e o pierdere de vreme. Se stie clar ca oricine trebuie sa isi urmareasca intr`un final si interesele, dar trebuie sa si ajute fara interes, fara ca acea prietenie sa ii duca ceva in viitor, fara ca acel ajutor sa il foloseasca pt a scoate ochii mai tarziu.

Mi`a luat foarte mult timp sa invat ca in viata dai cat poti tu si cat vrei. Nimeni nu iti cere sa dai o anumita cantitate. Ti se cere dar tu nu esti nevoit sa dai. Este problema ta cat si cum dai, oricat de constrans esti, asa se poate observa taria si caracterul unui om.

De ce sa fii suparat? Ok! Este adevarat ca nu poti sa fii mereu vesel si mereu cu zambetul pe buze. Poti, dar atunci ajungi sa fii un actor perfect. Nu e o rusine, este chiar o necesitate in ziua de astazi, dar ma refer la zambetul acela mereu viu si adevarat de pe fata unui om. E imposibil sa fii mereu vesel, dar poti sa incerci sa nu lasi maruntisul sa iti stea in cale.

Fericirea? Hai sa vorbim si despre asta. Esti fericit mereu. Din lucruri marunte, din ce se intampla in jurul tau. Fericirea e starea aceea de bine, cand toate ies cum ai planuit. Cand ajungi sa nu mai ai stresul zilei de maine, al slujbei ideale, al sefului inexistet s.a.m.d So? Pt aceasta fericire lupti mereu. E un fel de tel in viata omului. "Lupt pt a fi fericit" dar oare chiar exista? Sincer cred ca e doar starea acea, am reusit sa implinesc si acest tel, m`am intors in toate partile si m`am rasucit si uite ca pana la urma am reusit sa duc la bun sfarsit, so i`m happy. No way! Nu esti fericit! Este aceeasi fericire marunta, aceasi bucurie ca ai reusit sa faci un lucru.....

....So people...be happy...just be happy...aka...fa`ti planuri si lupta pt ele!
Am observat un lucru., majoritatea oamenilor, si in special femeile sunt obsedate de dragoste si mai ales de barbati. Se stie bine ca in trecut cel mai de pret si cel mai cautat era barbatul ideal, care sa te scoata din casa parintilor tai, sa te dupa pe alte plaiuri si mai ales sa iti ofere o alta viata. Ce se intampla cu majoritatea acestor femei? Deveneau peste noapte niste "dive" si niste "vip`uri" de oras sau de comuna. Erau cele mai importante persoane din lume, incepeau sa aiba "fite", "fumuri". Iar vorba "Eu nu folosesc aia"..."Eu nu suport"..."Doamne cum se imbraca"..."Eu am bani sa".....imbogatitele peste noapte. Multe dintre ele poate nu au vazut multe luni o ciocolata sau o bomboana, poate au rabdat frig ca nu au avut cu ce sa se imbrace, iar acum au devenit DOAMNE peste noapte. Sunt de`a dreptul ridicole!

Referitor la barbati, baieti, pusti, sau cum vrei sa le spui sexului tare. Si in ziua de azi, multe femei se ridica prin barbati. Nimeni nu spune sa nu faci acest lucru, doar ca pt multe a devenit cea mai importanta problema. De asemenea, daca stai sa observi doua persoane cum isi povestesc, incep sa se cunoasca si la ce se ajunge? La iubiti/iubite! Consider ca prin aceste lucruri se face o diferenta majora intre oameni. Asa vezi cat si cum gandesc. Nu mi se pare normal sa vb despre viata privata decat cu prieteni intimi, iar acesti prieteni nu sunt peste tot si oriunde.

E strigator la cer sa nu iti doresti o viata a ta ca om. Sa nu ai o cariera si sa stai pe spatele altuia. Ce fel de exemplu esti tu pt copii tai? Ce valori morale poti sa ai tu ca si persoana daca nu respecti persoana care te`a ridicat? Asa se intampla in majoritatea cazurilor. Oamenii cand ajung sa fie mai importanti si sa fie macar putrin mai sus decat clasa sociala in care au crescut, uita ca au fost ajutati de alti oameni, si ajung sa ii dispretuiasca.

Urat! Foarte urat acest lucru, dar nu ai ce sa faci. Stai si trebuie sa fii pasiv la ceea ce se intampla, pentru ca atunci cand vine vb de dragoste, sau hai sa nu o numim chiar asa, cand vine vorba de un indragostit e prea greu sa spui adevarul.