Am ajuns sa postez lucruri lipsite de sens, lucruri ce ma inconjoara si sa fiu un alien intre oameni. Nu pot spune ca ma inconjoara binele, nu imi place ce am aflat in seara asta. Amalia a fost o draguta sa imi spuna tot, e mai bine asa, desi doare.
Sa reusesti sa citesti mintile oamenilor e marea dorinta a omenirii. Altii au avut noroc cu mine si cu deschiderea mea si exprimarea cuvintelor. Z. a avut dreptate...tacerea e ca mierea.
Am reusit si am aflat, ce se poate face? Move on.
Sa reusesti? mai bine las`o balta.
marți, 21 octombrie 2008
duminică, 19 octombrie 2008
Horoscopul cu dreptate
Si uite cum are dreptate din nou horoscopul, cel putin din cate pot eu observa pana acum. Inceputul e adevarul pur.
La inceputul acestei saptamani, esti tentat sa faci o investitie importanta sau sa iei o decizie irevocabila. Incearca sa privesti lucrurile ceva mai atent, inainte de a lua hotararea finala.
Simtul determinarii te va ghida spre mijlocul saptamanii intr-o adevarata „intrecere” de idei, pe care ai de gand sa o castigi.
In week-end, vei avea unele probleme din cauza colegilor, asa ca asteapta-te la mici conflicte de interese.
La inceputul acestei saptamani, esti tentat sa faci o investitie importanta sau sa iei o decizie irevocabila. Incearca sa privesti lucrurile ceva mai atent, inainte de a lua hotararea finala.
Simtul determinarii te va ghida spre mijlocul saptamanii intr-o adevarata „intrecere” de idei, pe care ai de gand sa o castigi.
In week-end, vei avea unele probleme din cauza colegilor, asa ca asteapta-te la mici conflicte de interese.
sâmbătă, 18 octombrie 2008
Exist?
Acum imi pun urmatoarea intrebare. "Mai exist?", "Mai traiesc?" sau totul e doar un vis lung lipsit de viata?.
Pe zi ce trece imi dau seama ca viata mea devine un drum, la propriu. Sunt mereu pe drum intre Constructii, Electro, Mecanica, ASPC, si toate combinatiile posibile. Mereu in intarziere, mereu pe fuga, mereu nervoasa si iritata, mereu prost dispusa.
E oare ce imi doresc? Am dat cu capul ca sa mai dau din nou? Nu mi`a fost de ajuns?
Nu, cu siguranta nu e deloc ceea ce imi doresc. Nu zambesc, nu rad, nu simt viata, nu respir, nu merg la baie. Mereu sunt grabita. Mereu sunt in criza de timp.
Imi e ciuda cand ii vad pe altii ca nu au nici un gand in viata dar ma incurca teribil. O fac cu atata drag, incat iti vine sa iti iei viata pana ce si cu o lingurita, desi e dureros acest mod, macar scapi si nu te incarci negativ.
Am ajuns sa nu ma tin de promisiuni, sa nu respect deadline`urile date de mine, sa intarziu mereu, si asta pt ce? stiu ca nu merita sa ajuti omul, pt ca omul prost, cum majoritatea suntem, sunt fuduli, si in loc sa aprecieze, tin ca orbetii de bata si iti mai fac si probleme. Oare mai merita sa inchizi ochii si sa ajuti oamenii? sa te faci ca ploua?
Ce doare cel mai mult? Cand iti tii gura inchisa, ca asa e normal, si omul care nu e deloc in masura sa vb, o face si da in tine si pt ca ai bun simt, nu vrei sa fii unul din mahala, taci si inghiti.
Am devenit o ursuza. Am devenit gri, palida si cu ochi albastrii de cearcane. De ce? Pentru ca am permis asta. Am permis ca viata mea sa fie o carte. Acum nu mai e nici macar un dictionar, e prima pagina a tuturor ziarelor din fiecare dimineata.
Nu imi place sa mi se scoata ochii. Am nevoie de cultura, concerte si de inspiratie. Faptul ca vreau sa fac, ajut, si dau cam tot, asta nu te face stapan pe viata mea.
Nu sunt robot sa gandesc inovativ, sa gandesc si sa proiectez in viitor cu 5 saptamani. Am invatat ca viitorul e jumatatea de ora ce urmeaza. Planurile nu le mai am de foarte mult.
V-am lasat.
Multumesc frumos Carli pentru melodii. Va multumesc baieti pentru concertul din seara aceasta. Aveam nevoie dupa spuneam de o pauza de lectura.
Oamenii nu ma inteleg ca atunci cand sunt jos la pamant si vreau sa dorm si sa ma lase in pace, trebuie sa o faca pt ca si guma se rupe la un moment dat.
Asa ca ma duc sa dorm in pace. Fara conexiune la informatie in Duminca aceasta. Pauza pana Marti. Luni imi vad de planuri si de problemele mele.
Pe zi ce trece imi dau seama ca viata mea devine un drum, la propriu. Sunt mereu pe drum intre Constructii, Electro, Mecanica, ASPC, si toate combinatiile posibile. Mereu in intarziere, mereu pe fuga, mereu nervoasa si iritata, mereu prost dispusa.
E oare ce imi doresc? Am dat cu capul ca sa mai dau din nou? Nu mi`a fost de ajuns?
Nu, cu siguranta nu e deloc ceea ce imi doresc. Nu zambesc, nu rad, nu simt viata, nu respir, nu merg la baie. Mereu sunt grabita. Mereu sunt in criza de timp.
Imi e ciuda cand ii vad pe altii ca nu au nici un gand in viata dar ma incurca teribil. O fac cu atata drag, incat iti vine sa iti iei viata pana ce si cu o lingurita, desi e dureros acest mod, macar scapi si nu te incarci negativ.
Am ajuns sa nu ma tin de promisiuni, sa nu respect deadline`urile date de mine, sa intarziu mereu, si asta pt ce? stiu ca nu merita sa ajuti omul, pt ca omul prost, cum majoritatea suntem, sunt fuduli, si in loc sa aprecieze, tin ca orbetii de bata si iti mai fac si probleme. Oare mai merita sa inchizi ochii si sa ajuti oamenii? sa te faci ca ploua?
Ce doare cel mai mult? Cand iti tii gura inchisa, ca asa e normal, si omul care nu e deloc in masura sa vb, o face si da in tine si pt ca ai bun simt, nu vrei sa fii unul din mahala, taci si inghiti.
Am devenit o ursuza. Am devenit gri, palida si cu ochi albastrii de cearcane. De ce? Pentru ca am permis asta. Am permis ca viata mea sa fie o carte. Acum nu mai e nici macar un dictionar, e prima pagina a tuturor ziarelor din fiecare dimineata.
Nu imi place sa mi se scoata ochii. Am nevoie de cultura, concerte si de inspiratie. Faptul ca vreau sa fac, ajut, si dau cam tot, asta nu te face stapan pe viata mea.
Nu sunt robot sa gandesc inovativ, sa gandesc si sa proiectez in viitor cu 5 saptamani. Am invatat ca viitorul e jumatatea de ora ce urmeaza. Planurile nu le mai am de foarte mult.
V-am lasat.
Multumesc frumos Carli pentru melodii. Va multumesc baieti pentru concertul din seara aceasta. Aveam nevoie dupa spuneam de o pauza de lectura.
Oamenii nu ma inteleg ca atunci cand sunt jos la pamant si vreau sa dorm si sa ma lase in pace, trebuie sa o faca pt ca si guma se rupe la un moment dat.
Asa ca ma duc sa dorm in pace. Fara conexiune la informatie in Duminca aceasta. Pauza pana Marti. Luni imi vad de planuri si de problemele mele.
sâmbătă, 11 octombrie 2008
De ce oamenii sunt indiferenti? De ce oamenii sunt comozi si se limiteaza la ce au? De ce vor toti sa faca si toti propun si nimeni nu duce la bun sfarsit nimic?
Imi doresc un eveniment diferit si plin de inovatie, iar pe urma pot sa le iau pe fiecare pe rand, fiecare cu importanta lui...
Imi doresc un eveniment diferit si plin de inovatie, iar pe urma pot sa le iau pe fiecare pe rand, fiecare cu importanta lui...
joi, 9 octombrie 2008
sa nu uit...
Ceva de la Pitu si Marius [our dears trainers]
"
"
If you always hire people who are smaller than you, we shall become a company of dwarfs. If you always hire people who are bigger than you, we shall become giants."
Back in business
M`am intors dragutilor. Poate va pare ciudat ca pana acum nu am ajuns sa postez nimic, dar promit ca de acum asta va intra din nou in atributiile mele zilnice, la fel ca pana acum.
Ce am mai facut din 18 Septembrie? Acusi se implineste o luna de cand nu am mai postat nimic. Am fost in judetul Iasi, la Muncel, unde am cunoscut o groaza de oameni si m`am intalnit cu vechi prieteni. Am fost bolnava, ca asa ii sade unui om bine, mai ales cand e toamna inganata cu vara si acum am revenit la nebunia organizatiei si a vietii de student in Tm, care isi pierde vremea cu voluntariatul desi uneori poate ar fi mai ok sa stea pe fundul lui.
S`au intamplat prea multe ca sa va povestesc in doua-trei fraze. Cred ca ar trebui sa incep cu inceputul, inceput care nu pica bine la ora de 4:57. Asa ca va urez somn usor si vise frumoase.
Maine de dimineata ma voi posta frumusel pe caldaramul din Constructii si voi admira studentii.
Ne auzim pe la pranz! :*
Ce am mai facut din 18 Septembrie? Acusi se implineste o luna de cand nu am mai postat nimic. Am fost in judetul Iasi, la Muncel, unde am cunoscut o groaza de oameni si m`am intalnit cu vechi prieteni. Am fost bolnava, ca asa ii sade unui om bine, mai ales cand e toamna inganata cu vara si acum am revenit la nebunia organizatiei si a vietii de student in Tm, care isi pierde vremea cu voluntariatul desi uneori poate ar fi mai ok sa stea pe fundul lui.
S`au intamplat prea multe ca sa va povestesc in doua-trei fraze. Cred ca ar trebui sa incep cu inceputul, inceput care nu pica bine la ora de 4:57. Asa ca va urez somn usor si vise frumoase.
Maine de dimineata ma voi posta frumusel pe caldaramul din Constructii si voi admira studentii.
Ne auzim pe la pranz! :*
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
