Sinele asta e o persoana ce exista in fiecare dintre noi. Cand sinele are probleme atunci e grav rau de tot. Daca e nemultumit de cum arata persoana in care isi are culcusul, acesta va fi in stare sa o terorizeze, iar Spitalul 9 din Bucuresti nu ramane astfel, fara pacienti. Ma gandesc ca si in mandra Timisoara exista un spital de nebuni. Ma bucur ca sinele meu nu a reusit sa imi intunece atat de mult mintile incat sa merg sa imi fac un control[desi foarte multi vor spune ca am nevoie, mai ales umbra] si nici nu am apropiati carora sa trebuiasca sa le fac asemenea vizite.
Subiectul de astazi este SINELE. Este foarte greu de multumit dupa cum spuneam. Pe el nu il multumesti cu o zi de invatat, ci cu minim doua. Lui nu ii spui ca vrei sa le faci pe toate si mai vrei sa si dormi si daca ajungi si la Olimpia nu te`ai supara. Tu trebuie sa le faci pe toate, altfel nu te lasa noaptea sa dormi. Iti da vise urate si te face sa te trezesti dimineata mai obosit decat te`ai culcat. Te face sa te intrebi daca ai visat sau e realitate.
A nu se confunda cu Constiinta. Ea e doamna Sinelui. Cei doi fac un cuplu perfect.
Acum cei doi au treaba cu mine. Domnul cu o parte ascunsa a mea iar Doamna isi face de cap prin sertarele mintii mele. Domnul o ajuta ca daca poate sa faca un bine, normal ca il face. E bine nu zic, dar nu e momentul.
Ganduri, decizii, pasi, urme, Sine, Constiinta, umbra, fericire si stropi de incertitudine.
luni, 30 iunie 2008
duminică, 29 iunie 2008
SUNT [Sonatic]
"Sunt o aberatie a propriului de sine,
Un gand, un gand ce se intreapta spre tine
Un fum, un fum din tigarile fumate
Sunt produsul, sunt produsul unei minti expirate
Sunt tot ceea ce vreti voi sa fiu
Sunt aproape mort aproape viu
Sunt iluzia societatii umane,
O forma chinuita de`a fi, de turbare[...]"
Duminica seara...Se adevereste o noapte cu adevarat alba...doar maine avem examen la Securitatea informatiei. Daca e pana acolo, nici nu e asa de greu, doar chef de citit si putina concentrare si examenul e ca si luat.
Dar se poate oare sa nu existe tentatii? Sa nu existe ceva care sa iti atraga atentia? De cum m`am trezit,[ca deh ne mai trebuie si somn, de cateva zile am taiat din orele de somn, doar a fost weekend, si de la distractie si petrecere nu se da nimeni din drum, si daca trebuie sa bati Timisoara de la un capat la altul pt ceva muzica si bataiala. Nothing is impossible and enough!], un iz frumos de muzica rapp adia la orizont[au inceput concertele din fata de la Tequila], ciripit de pasarele pe pervaz, nici prea cald si nici prea racoare, numai bine...o plimbare ar fi minunata, dar totusi sa revenim la Securitatea Informatiei, de Joi distractie si orice, dar pana atunci, sa punem osul la bataie ;))
Ieri, dupa o zi de frig constant la maxim 10 grade, unde a inghetat si sufletul in mine, am hotarat ca e ziua in care merg sa mai imi cumpar o pereche de ochelari de soare de la mall. Ajunsa in complex, am reusit sa fiu punctuala la primirea supei de la Alinus, un dush fierbinte[and i mean really hot], aflu de la my dear M. ca este Majoratul Ligii AC[btw Happy Birthday again my dears!], [noah acum, nu ca nu stiam, ca am citit si eu pe bloguri, but i didn`t think tht somebody will invite me ;;)], si daca vreau sa ii insotesc, i was like what?:O me? What a plasure!!![deci sa revenim, eu? pe mine ma invitati cu voi? Like woooooooaaauuuuuu! I`m a starrrrr!!!!!].
Ok! Sa revenim de la "cat de importanta si ce persoana publica" am devenit. Am ajuns intr`o fuga foarte mare la mall, cu o viteza mare, mare de tot sa probez si iar sa probez ochelari, dupa 15 minute in care Alinus isi punea intrebari cate perechi de ochelari pot tine in mana, dupa ce l`am stresat pe saracul Cosmin-"da sigur iti place cum imi sta?","Cosmine ce parere ai? Dar sa fii sincer! Pe bune acum! imi stau bine?", irelevant ca Alinus tot vb ea pe acolo, Cosmin s`a dovedit in materie de ochelari a fi mai fashionable. De fapt imi doream niste ochelari cu rama argintie, exact ca si ceilalti, cum ii are si Cosmin. Evident ca nu am gasit. M`am facut in schimb cu o alta pereche, tot cu rama argintie, asa cum se poarta acum. [vara asta se poarta doua tipuri dupa cum am obs pe site`uri].
Dupa mall, am fugit in statie la 40, pe urma i`am innebunit pe saracii puisori, "stati sa vedem daca e 15`le, daca nu in 15 minute trebuie sa ajungem in complex. Ce scrie? Ahhh hai sa mergem ca urmatorul vine doar peste 8 minute, si e prea tarziu. Hai sa mergem! Staiiiiiiii, stai! Ce scrie? E 15`le nostru! Hai inapoi!" am ajuns in complex si am inceput sa ma stresez. Daca M. si F. nu ma asteapta? Daca nu ajung la timp. In autobuz ii spuneai lui Alinus ca stiu cum ma imbrac[si dreptate a avut cand a zis ca e convinsa ca ma schimb de 10 * si nu voi pleca cum mi`am propus]. Am ajuns mai repede decat credeam. So let`s go. Ajungem la Casa Studentilor. Lume frumos gatita, bucuroasa. Le dam cadoul, le uram tuturor membrilor "La multi ani!" si "Succes in ceea ce ati pornit!" si urcam sus. Acum sa fiu sincera i`am felicitat pe toti, mai putin o persoana [nu imi pare rau, stiu ca nu ma place si ma dispretuieste rau de tot, so i really don`t care, sa se duca in viata tot invartindu`se- notice: Macar nu sunt ipocrita, cum e ea. Sa imi zambeasca in fata cand ma vede. Hate her!].
I`am ascultat pe vechii lideri ai ligii, pe noii membrii....Am dansat putin in stilul caracteristic, dar nu foarte mult, pt ca era prea, prea cald. Am jucat o hora, doua. Aiuritul de Dragotzel, care era deja injectat, evident ca reusea sa ma streseze, iar eu la randul meu pe M..
Cel mai frumos moment a fost cand a ajuns Sonatic. When i saw Carli,Rat and Co., it was like "There is a God!" why? Because they had a concert yesterday, but i couldn`t go, to listen them.
A fost dragut. Am vorbit cu foarte multa lume, am cunoscut si mai multa lume. Am stat si am admirat stilul artistic de la OSUT. A fost o seara frumoasa!
In comparatie cu anul trecut, petrecerile le percep altfel. Nu mai e distractie in a bea, a te face muci, a te imbraca aiurea, in a fi non`conformist. E frumos sa fii boem, sa gandesti fara ziduri, dar totul cu masura, cu maturitate.
Astazi! Duminica! Dis de dimineata, dupa ce am ajuns sa dorm doar 4 ore ma pregateam sa ajung si eu la vestitul Metro din Cl. Sagului. Teoretic 31 pornea din Sinaia la 9:34, practic la 9:19. Amarata cum stateam in statie, ma gandeam ce e de facut. Imi aduceam aminte de mishto`ul pe care l`am facut de Alinus si Cosmin in a merge de la Real pe jos. De la faptul ca in Arad nu ma misc doi metri mai incolo, ce sa spun de zona industriala, mereu trebuie sa fie tata cu o masina[doar sunt singura rasfatata si scumpete pe care o au ai mei]. Ehh bun Nu se intrevedea un viitor prea roz, la cum voi ajunge eu sa fac samplingul azi. Dar like i said, there is a God! A sosit Realul, am aflat cum e sa iei credite de la banci, care e comisionul la Banca Piraeus, am mai oprit in cateva statii si iata`ma in plin camp. Pe drum tot imi impuneam sa nu ma gandesc cum vor claxona masinile si cum va fii sa fiu alone pe un drum super circulat. Cu chiu cu vai, am ajuns, dupa o aventura prin mandra Campie a Banatului. Unde e plin de seceta, ierburi si iar ierburi.
Poate pare ciudat, dar nu am vrut sa sun pe nimeni in timp ce stateam in Sinaia. Am invatat un lucru aici in TM, sa ma descurc singura. Nu imi place sa apelez la altii pt prostiile pe care le fac eu. Iar daca o fac, o fac doar la pers care stiu ca ma ajuta neconditionat.
Un Review asupra acestor doua zile. In viata inveti sa faci si ceea ce nu iti place. Inveti sa te descurci, inveti sa devii om cu adevarat, sa te integrezi intr`o societate, in care nu toti ajung sa adoarma la ore matinale, intr`o comunitate normala. Chiar daca tu nu ai parte de tot normalul posibil, inveti sa te mulezi pe ceea ce ar trebui sa fie. Anul trecut a fost un an in care am stat ascunsa in spatele unui zid, al unei umbre; anul acesta mi`am putut desprinde aripile si sa gust din tot ce am fost privata, sa pot sa simti fiorul dulce dar sa gust si din amareala.
PS:Curand, foarte curand, va voi povesti si voua despre ce anume inseamna "anul trecut" si mai ales despre cum se pot schimba oamenii si mai ales cum isi pot schimba gandirea.
Etichete:
Timisoara
miercuri, 25 iunie 2008
Impinsa in bratele altuia
De ceva vreme am devenit un observator fin cu toti cei din jurul meu. Vad cum se comporta cuplurile, cum se comporta cei singuri. Am invatat sa ascult, dar mai ales sa tac. Privesc in trecutul meu, privesc la ce vad acum si imi fac pareri despre oameni si ce e bine si ce nu.
Se intampla deseori ca doi oameni sa se placa si din cauza unei prostii sa aleaga drumuri diferite, desi ii vedeai impreuna pt mult timp si ii vedeai cum se aseamana. Se intampla ca unul dintre ei, dintr`o greseala, dintr`o interpretare gresita sa vrea sa se razbune si sa il impinga pe celalalt in bratele altuia. Why?
Sufera amandoi, dar nu au curajul sa recunoasca, decat prea tarziu, cand cea de a treia persoana este deja parte din viata celuilalt.
Este corect? Este moral? Mai exista Dumnezeu? De ce EL, the big master sa fie de acord cu asa ceva?
Incurcate sunt caile domnului. Incurcata este iubirea. Incurcati sunt oamenii. complica tot ce prind. Viata, morala, gandire.
Ce va fi?
Decizia de a merge mai departe si a intra in jocul acesta? Normal decizia e doar a mea.....
Etichete:
Printre picaturi
’same shit different day’
In fiecare zi se intampla la fel, doar ca difera putin hainele, ora, dar in rest e exact la fel. Caldura insuportabila. As vrea sa stau intr`o gradina, plina de verdeata si sa aud ciripitul pasarilor, sa pot sa invat linistita, sa nu trebuiasca sa fac 10 dusuri pe zi. But it`s summer, and summer is like this...hot hot hot...i`m on fire.
Examene, stres, zambete, filme la ore tarzii, nervi si tipete, plecat in lume si pus mana pe invatat. Sa mai conteze ceva? Doar sa reusim sa luam odata examenele si creditele!
Ce s`a mai intamplat? Semnificativ? Nimic. Doar oboseala, suparare pe vremea asta.
Cand sunt suparata dorm, dorm mult de tot. Zilele acestea am dormit extrem de mult. De ce nici eu nu stiu. Mereu are ceva omul pe suflet, dar ceva semnificativ nu e. Exista decizii si hotarari care trebuie sa le ia fiecare om, dar momentan habar nu am cum va fi.
Iti urez si tie succes in ce a mai ramas din sesiunea aceasta si vacanta placuta!
Examene, stres, zambete, filme la ore tarzii, nervi si tipete, plecat in lume si pus mana pe invatat. Sa mai conteze ceva? Doar sa reusim sa luam odata examenele si creditele!
Ce s`a mai intamplat? Semnificativ? Nimic. Doar oboseala, suparare pe vremea asta.
Cand sunt suparata dorm, dorm mult de tot. Zilele acestea am dormit extrem de mult. De ce nici eu nu stiu. Mereu are ceva omul pe suflet, dar ceva semnificativ nu e. Exista decizii si hotarari care trebuie sa le ia fiecare om, dar momentan habar nu am cum va fi.
Iti urez si tie succes in ce a mai ramas din sesiunea aceasta si vacanta placuta!
Etichete:
Timisoara
vineri, 13 iunie 2008
Vineri, 13 iunie, 2008
13 iunie. Nimic neobisnuit la prima vedere. Dar astazi e sfanta zi de vineri[pt noi a fost ca si sf zi de sambata. Am dormit pana la 12; niciodata nu am reusit aceasta performanta....I mean in my hole life] si e si 13....deci ghinion.
Culmea am aflat una dintre cele mai bune vesti, am luat examenul la Baze de date, si cu o nota rezolnabila[7], deci pot spune ca pana acum Vineri 13 a fost una dintre cele mai frumoase zile. Am dormit mult si m`am odihnit, am aflat o veste extraordinara si sunt super happy ca am oameni minunati langa mine.
Sper sa aveti parte doar de lucruri frumoase astazi.
Wish u goodluck!
Etichete:
Timisoara
Sesiune, ganduri, picuri
Sesiune! Termenul a fost modificat de studentii eminenti in "stresiune", ca asa e mai cool si mai tredy! Ce ne aduce bun? Timp liber, dar care il folosesti in scopul de a invata ce nu ai reusit sa prinzi in cele 14 saptamani, sau asta ar trebui sa faci. Altceva? Sa mai fie si bun? Doar multe examene si mult stres, nervi si foarte multe IRASCIBILITATE.
Asta am observat`o de cateva saptamani. E ceva obisnuit sa va povestesc ce fac fetele din camera, sa scriu cand ma supar pe ele, sau cand se supara ele pe mine. Ehh...ar fi ceva nou sa va spun ca sesiune ne`a afectat? Evident! Suntem fete, gasim oricand un motiv sa ne suparam. Suntem firi foarte diferite. Personalitatile sunt foarte diferite, comunicare nu prea exista si mereu se isca un scandal. In momentul de fata, e starea de butoi de pulbere care mai mai ca face boom, domneste acea atmosfera apasatoare. Degeaba sunt chicote de ras si 5 minute de zambete, cand mereu esti atacat si terenul minat este doar un mic poligon, pe langa ce lovituri primesti. Aschiile sar de unde nici nu te astepti.
Anul acesta a fost un an de matueizare. Experientaa fost la ea acasa[Cred ca s`a simtit foarte bine]. Am incercat sa traiesc cu doua fete pe care le stiam inainte. Acum doi ani am avut parte de 5 necunoscute. Ma gandesc la ce imi va rezerva viiorul. Oare cu cine voi sta? Timpul le rezolva pe toate. Sesiune, credite, certuri, prietenii.
Anul viitor alta sesiune, alti oameni, alte caractere. Oare ce vor fi? In primul an nu erau certuri in timpul sesiunii, atunci parca ne venea mintea la cap si ne ajutam si mai mult, era foarte multa buna dispozitie, era o adevarata placere sa stai in camera. Anul acesta e foarte frecventa atmosfera de inmormantare, oare la anul cum va fi? Cred ca singura e cel mai bine in sesiune.
Asta am observat`o de cateva saptamani. E ceva obisnuit sa va povestesc ce fac fetele din camera, sa scriu cand ma supar pe ele, sau cand se supara ele pe mine. Ehh...ar fi ceva nou sa va spun ca sesiune ne`a afectat? Evident! Suntem fete, gasim oricand un motiv sa ne suparam. Suntem firi foarte diferite. Personalitatile sunt foarte diferite, comunicare nu prea exista si mereu se isca un scandal. In momentul de fata, e starea de butoi de pulbere care mai mai ca face boom, domneste acea atmosfera apasatoare. Degeaba sunt chicote de ras si 5 minute de zambete, cand mereu esti atacat si terenul minat este doar un mic poligon, pe langa ce lovituri primesti. Aschiile sar de unde nici nu te astepti.
Anul acesta a fost un an de matueizare. Experientaa fost la ea acasa[Cred ca s`a simtit foarte bine]. Am incercat sa traiesc cu doua fete pe care le stiam inainte. Acum doi ani am avut parte de 5 necunoscute. Ma gandesc la ce imi va rezerva viiorul. Oare cu cine voi sta? Timpul le rezolva pe toate. Sesiune, credite, certuri, prietenii.
Anul viitor alta sesiune, alti oameni, alte caractere. Oare ce vor fi? In primul an nu erau certuri in timpul sesiunii, atunci parca ne venea mintea la cap si ne ajutam si mai mult, era foarte multa buna dispozitie, era o adevarata placere sa stai in camera. Anul acesta e foarte frecventa atmosfera de inmormantare, oare la anul cum va fi? Cred ca singura e cel mai bine in sesiune.
Etichete:
Timisoara
miercuri, 11 iunie 2008
Astazi, acum, totul e nimic
In multe suflete bune, schimbate de viata, ramane cate un colt de alba naivitate mai terfelita decat murdaria insasi: e ca palcurile de zapada veche in primavara.
In viata inimii, sentimentele sunt ca soarele, amintirile ca o luna trista si rece, mangaierile gandului ca o lumina de lampa moarta.
Sufletul nu ti-l da decat cui iti da sufletul lui. Altfel tu ramai fara nimic.
"Music washes away from the soul the dust of everyday life.”Berthold Auerbach
"If you love somebody, let them go. If they return, they were always yours. If they don't, they never were."
"Friendship often ends in love; but love in friendship - never." -Charles Caleb Colton
"Immature love says: 'I love you because I need you.' Mature love says 'I need you because I love you.'"Erich Fromm
"Looking back, I have this to regret, that too often when I loved, I did not say so." David Grayson
“Can miles truly separate you from friends? If you want to be with someone you love, aren't you already there?” Richard Bach
”I hate the stars because I look at the same ones as you do, without you.”
“A part of you has grown in me.
And so you see, it's you and me
Together forever and never apart,
Maybe in distance, but never in heart.”
”Love until it hurts.” Mother Teresa
"The difficult I can do today. The impossible will take a little longer." (Billie Holiday)
"Everybody needs someone to know who they really are." (J.T. LeRoy, American novelist, Sarah)
"If we wait for the moment when everything, absolutely everything, is ready we shall never begin." (Ivan Turgenev)
"Happiness is like those palaces in fairy tales ... we must fight in order to obtain it." (Alexander Dumas)
"A very small degree of hope is sufficient to cause the birth of love." (Marie Henri Beyle, a.k.a. Stendhal)
“Good communication is as stimulating as black coffee and just as hard to sleep after.”Anne Morrow Lindbergh
“The dance is a poem of which each movement is a word.”Mata Hari
“The secret of happiness is to make others believe they are the cause of it.”Al Batt
“We cannot really love anybody with whom we never laugh.”Agnes Repplier
“You cannot be mad at somebody who makes you laugh - it's as simple as that.”Jay Leno
"Absence is to love what wind is to fire; it extinguishes the small, it enkindles the great."Comte Debussy-Rabutin
"To love and to be loved is to feel the sun from both sides."David Viscott
"The best and most beautiful things in the world cannot be seen or even touched - they must be felt with the heart."Hellen Keller
"Lost, yesterday, somewhere between sunrise and sunset, two golden hours, each set with sixty diamond minutes. No reward is offered for they are gone forever."Horace Mann
"Happiest are the people who give most happiness to others."Dennis Diderot
"Loneliness and the feeling of being unwanted is the most terrible poverty."Mother Teresa
Astazi am multe de spus, dar nu am timp, nu am energie, nu pot. Meditatia e mama mea. Astazi sunt goala si plutesc.
Etichete:
cugetari
joi, 5 iunie 2008
Superhuman
In sfarsit am trecut de mijlocul saptamanii! Desi acum incepe greul si din nou stres, examene, insomnii si visat cu subiecte si mustrari de constiinta ca stau sa ma odihnesc si nervi de ce sunt mereu obosita.
Ieri am patit foarte multe, multe lucruri comice. Dar cred ca e vorba si de perioada aceasta a anului si a faptului ca momentan zbor dintr`o parte in alta cu gandul si se pare ca incercarile mele uneori nu prea dau roade.
De dimineata am hotarat ca la ora 5-5:10 sa ma pun sa mai invat pentru examenul de Baze de date. Cum cu o seara inainte am lasat compul pe Switch Users, evident muzica canta linistita, programele si ferestrele erau deschise. Exista o problema, si chiar foarte mare! Cu o seara inainte, fiind nemultumita de parola mea, pentru ca suna cam ciudat, m`am gandit eu sa o schimb. Numai bine am facut acest lucru. Am gasit o parola erfecta cu litere, cifre, o parola ideala pentru orice altceva decat pentru un laptop. De ce spun asta? Pentru draguta de mine a uitat complet parola. Si ieri dimineata ma tot intorceam si foiam prin pat, cu laptopul langa mine si nu reuseam sa imi aduc aminte nici cum la ce ma gandeam cand am pus`o. Irelevant! Alta problema era ca eu credam ca intru cu Adminul, si atunci sa vezi distractia, dar ca norocul ca intr`un moment de stralucire, mi`am facut un cont cu drepturi de admin. So cu un F8 s`a rezolvat.
Dupa cursul festiv al anului III Info am purces incet spre casa. Am avut in fata usii si ce crezi? Usa incuiata! Ora 14:00. Simonik avea examen si era deja plecata si Ralu de unde sa o iei. Am sunat`o de cateva ori, vezi sa nu auda. Nu ca ar fi o noutate ca de ralu nu dai niciodata cand ai nevoie, si mai ales pe mobil. Si ma pun si scotocesc eu in ditamai gentoiul, gasesti absolut tot ce vrei acolo. E bun pentru cazuri extreme.
So revenind la subiect, am ajuns in fata usii si ce sa te faci? Ma gandeam cu groaza ca e foarte cald afara si chiar nu aveam chef sa merg pana in 15 sau in 20. Era prea departe, prea cald, prea vroiam sa fac dush si sa trag un pui de somn ca de la 16 sa fiu apta pt sport. Si ce te crezi ca face Laurica? Sta ea ce sta, incearca toate cheile ce le avea in geanta, nici gand de a fi una potrivita.[Eu am doua chei de la usa, dar mereu le uit sau nu le gasesc prin genti] Imi aduceam aminte cum lasasem o cheie pe pat, cu gandul ca cealalta se gaseste la mine in geanta. Too bad! Nici urma de ea. Pe palier isi fac aparitia baietii de la 301B, se uita ei mai ciudat la mine cum ma chiunui cu usa, si ma intreaba ce problema am. Ma invita la ei in camera, ca doar ei trei sunt si mai vin si ceilalti doi, si ca va fi o placere pt ei. Yeah right! Si il rog pe unul sa dea un picior usii ca eu nu am reusit nimic. Intrebarea lui a fost "Esti sigura ca asta vrei?"-"Da! Dar sa nu spargi usa!" :)) Cand intru in camera, guess what? My dear Ralu dormea de nu avea treaba. Asadar am ajuns cu usa sparta!
Continuarea? Alta data! :)))
Spor in sesiune si la examene. Btw ieri a fost o zi tare de tot.
Ieri am patit foarte multe, multe lucruri comice. Dar cred ca e vorba si de perioada aceasta a anului si a faptului ca momentan zbor dintr`o parte in alta cu gandul si se pare ca incercarile mele uneori nu prea dau roade.
De dimineata am hotarat ca la ora 5-5:10 sa ma pun sa mai invat pentru examenul de Baze de date. Cum cu o seara inainte am lasat compul pe Switch Users, evident muzica canta linistita, programele si ferestrele erau deschise. Exista o problema, si chiar foarte mare! Cu o seara inainte, fiind nemultumita de parola mea, pentru ca suna cam ciudat, m`am gandit eu sa o schimb. Numai bine am facut acest lucru. Am gasit o parola erfecta cu litere, cifre, o parola ideala pentru orice altceva decat pentru un laptop. De ce spun asta? Pentru draguta de mine a uitat complet parola. Si ieri dimineata ma tot intorceam si foiam prin pat, cu laptopul langa mine si nu reuseam sa imi aduc aminte nici cum la ce ma gandeam cand am pus`o. Irelevant! Alta problema era ca eu credam ca intru cu Adminul, si atunci sa vezi distractia, dar ca norocul ca intr`un moment de stralucire, mi`am facut un cont cu drepturi de admin. So cu un F8 s`a rezolvat.
Dupa cursul festiv al anului III Info am purces incet spre casa. Am avut in fata usii si ce crezi? Usa incuiata! Ora 14:00. Simonik avea examen si era deja plecata si Ralu de unde sa o iei. Am sunat`o de cateva ori, vezi sa nu auda. Nu ca ar fi o noutate ca de ralu nu dai niciodata cand ai nevoie, si mai ales pe mobil. Si ma pun si scotocesc eu in ditamai gentoiul, gasesti absolut tot ce vrei acolo. E bun pentru cazuri extreme.
So revenind la subiect, am ajuns in fata usii si ce sa te faci? Ma gandeam cu groaza ca e foarte cald afara si chiar nu aveam chef sa merg pana in 15 sau in 20. Era prea departe, prea cald, prea vroiam sa fac dush si sa trag un pui de somn ca de la 16 sa fiu apta pt sport. Si ce te crezi ca face Laurica? Sta ea ce sta, incearca toate cheile ce le avea in geanta, nici gand de a fi una potrivita.[Eu am doua chei de la usa, dar mereu le uit sau nu le gasesc prin genti] Imi aduceam aminte cum lasasem o cheie pe pat, cu gandul ca cealalta se gaseste la mine in geanta. Too bad! Nici urma de ea. Pe palier isi fac aparitia baietii de la 301B, se uita ei mai ciudat la mine cum ma chiunui cu usa, si ma intreaba ce problema am. Ma invita la ei in camera, ca doar ei trei sunt si mai vin si ceilalti doi, si ca va fi o placere pt ei. Yeah right! Si il rog pe unul sa dea un picior usii ca eu nu am reusit nimic. Intrebarea lui a fost "Esti sigura ca asta vrei?"-"Da! Dar sa nu spargi usa!" :)) Cand intru in camera, guess what? My dear Ralu dormea de nu avea treaba. Asadar am ajuns cu usa sparta!
Continuarea? Alta data! :)))
Spor in sesiune si la examene. Btw ieri a fost o zi tare de tot.
Etichete:
Printre picaturi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)